Personalitatea zilei de 16 iunie: Nae Ionescu
Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brăila - d. 15 martie 1940, Bucureşti) a fost un filozof, logician, pedagog şi jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A ştiut să adune în jurul său şi să eleveze o pleiadă de membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti precum Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu şi George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în politică, susţinându-l iniţial pe Regele Carol al II-lea şi apoi Mişcarea Legionară.
Nae Ionescu s-a născut la Brăila pe data de 4 iunie 1890 (pe stil vechi). Urmează studiile primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal. În timpul liceului, se apropie de cercul socialist şi îl cunoaşte pe Panait Istrati. Este exmatriculat din Liceul "Nicolae Bălcescu" din Brăila în ultimul an de studiu, se spune că pentru republicanism naţional. Termină studiile liceale la alt liceu. Îşi continuă studiile la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, ale cărei cursuri le încheie în 1912, cu specializare în filosofie. În anul 1912 este numit profesor la Liceul "Matei Basarab" din Bucureşti. După o vreme în care colaborează la "Studii filosofice" sau la "Noua Revistă Română", pleacă în Germania, la Göttingen, în vederea desăvârşirii studiilor. Aici îl prinde Primul Război Mondial. Revine în România şi îşi satisface stagiul militar la Brăila. Pe 25 noiembrie 1915 se căsătoreşte cu Elena Margareta Fotino. În ianuarie 1916 pleacă în Germania, împreună cu soţia, pentru continuarea studiilor. Intrarea României în război, în luna august 1916, îl surprinde acolo. Este închis în lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss-Hanovra, de unde va fi eliberat în august 1917. Primul său fiu, Radu, se naşte în lagăr, la începutul anului 1917. Al doilea fiu, Răzvan, i se naşte în luna iunie a anului 1918. În anul 1919 îşi susţine doctoratul în filosofie la Universitatea din München, cu profesorul Bäumker, cu teza "Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung der Mathematik" (Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii). Revine în ţară în 1919, dedicându-se carierei didactice şi jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să fie de mai multe ori arestat şi închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezenţa Cellei Delavrancea.
Este cunoscut şi pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soţia muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa şi pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente şi azi, amintite de către elevii săi în memoriile lor: vila Marucăi Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul "George Enescu" de la Cumpătu) şi "Vila de la Băneasa" (azi sediul unei societăţii comerciale de pe str. Ion-Ionescu de la Brad din Bucureşti). Despre cea de a doua clădire se spune că ar fi primit-o în dar de la Nicolae Malaxa. După moartea lui N. Ionescu în 1940, vila de la Băneasa a servit ca reşedinţă mareşalului Ion Antonescu.
Cariera didactică
Revenit în ţară în 1919, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la Liceul Militar Mânăstirea Dealu pentru ca, în acelaşi an, să fie numit asistent la catedra de Logică şi Teoria cunoaşterii a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Nae Ionescu îşi inaugurează activitatea universitară cu lecţia "Funcţiunea epistemologică a iubirii". Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian, Mircea Vulcănescu, Constantin Floru etc.
Între 1911-1916, în calitate de colaborator şi apoi de redactor la "Noua Revistă Română", condusă de Constantin Rădulescu-Motru, publică mai multe articole şi cronici. În perioada 1919-1925 colaborează cu numeroase articole la revista "Ideea europeană" (director: Constantin Rădulescu Motru), alături de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gusti, Ştefan Neniţescu, Emanoil Bucuţa, Cora Irineu, Mircea Florian. În 1922 publică în "Gazeta Matematică" studiul "Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice", pentru care obţine Premiul de filosofie matematică, în anul 1923. Din mai 1926, Nae Ionescu conduce ziarul "Cuvântul", la care a colaborat şi grupul de talente adunate în jurul său: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.
