Personalitatea zilei de 1 iunie: Nicolae Milescu
Nicolae Milescu sau Neculai Milescu Spătarul (în rusă Николай Гаврилович Спафарий) (n. 1636, Vaslui - d. 1708, Moscova) a fost un cărturar, traducător, călător, geograf şi diplomat moldovean, activ atât în Moldova, cât şi în Ţaratul Rusiei. El a fost cunoscut si sub numele de Spatarul Milescu-Cârnu. Denumirea de „Spătarul” provine de la faptul că o perioadă a deţinut funcţia de spătar la curtea Ţării Româneşti. Porecla Cancelarul Milescu Nas-Cârn provine de la faptul că a fost mutilat de domn (Ştefăniţă Lupu conform lui Ion Neculce, Iliaş Alexandru - după alte surse) pentru a i se potoli presupusele ambiţii de a accede la domnie. Un om „însemnat” nu mai putea deveni domnitor.
S-a născut pe moşia tatălui său, Gavril, care era posibil de origine aromână, lângă Vaslui. A studiat la Colegiul Patriarhal din Constantinopol şi, după ce se întoarce la Iaşi, este numit Cancelarul Prinţului Gheorghe Ştefan. Între anii 1660 şi 1664 a fost reprezentantul ţării în Imperiul Otoman şi apoi trimis ca sol la Berlin şi Stockholm. Milescu vorbea limba română, limba latină, limba greacă şi limba rusă. Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 31 octombrie 2011 , o monedă din argint dedicată aniversării a 375 ani de la naşterea lui Nicolae Milescu.
Între anii 1661–1668 efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în 1597. L-a urmat pe Gheorghe Ştefan în exilul său la Stockholm şi Stettin (1664-1667) şi a vizitat Franţa pentru a crea o alianţă anti-otomană. Se retrage din 1671 în Rusia. La curtea ţarului Aleksei şi la şcoala slavo-greco-latină înfiinţată de Petru Movilă, Milescu face o impresie atât de bună, încât ţarul îi încredinţează diverse misiuni. Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678). Ţarul Aleksei îl trimite în ambasadă în China. Expediţia durează mai mulţi ani. În final totuşi Spătarul nu se întâlneşte cu împăratul acestei mari ţări. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totuşi, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezeşti, întâlnim aspecte din Siberia, Mongolia. În istoriografia rusă este cunoscut sub numele de Nikolai Spafari (Spătar), fără a se menţiona că era român. Lucrarea sa "De la Tobolsk până în China (note de călătorie)" este editată în 1888 de G. Sion.
