Folosirea îngrăşămintelor naturale
Există în prezent suficiente argumente pentru reconsiderarea îngrăşămintelor naturale, în sensul ca acestea să fie cât mai mult folosite în agricultură: costul ridicat al îngrăşămintelor chimice şi faptul că prin folosirea îngrăşămintelor naturale se obţin produse agroalimentare nepoluate, în conformitate cu cerinţele ecologice.
Principalele îngrăşăminte naturale sunt gunoiul de grajd (bălegarul), urina de grajd, compostul, gunoiul de păsări (găinaţul) şi cenuşa. Acestea se obţin uşor în gospodărie, ca produse secundare şi agricultorilor le rămâne doar misiunea să le folosească din plin.
- Gunoiul de grajd nefermentat - aşa cum se scoate din grajd - este mai puţin recomandat, se poate administra numai pe terenurile nisipoase şi cele argiloase în cantităţi de 500-600 kg la o prăjină de teren. Se încorporează în sol prin arătură.
- Gunoiul de grajd fermentat (bălegarul putrezit) este cel mai indicat şi se poate folosi pe toate tipurile de sol şi la toate culturile. Se administrează înainte de arat în cantităţi de 300-400 kg la o prăjină de teren, dar se poate folosi şi în timpul vegetaţiei, prin fertilizarea "la cuib" - 0,3-0,5 kg la fiecare cuib de porumb, cartofi, legume. La pomii tineri şi viţa de vie se pun câte 5-6 kg şi 15-20 kg la pomii pe rod, sub coroană şi încorporat prin săpatul la cazma. Fertilizarea cu gunoiul de grajd se face odată la 3-4 ani.
- Urina de grajd se împrăştie cât mai uniform, înainte de arat, în cantitate de 1 litru la metrul pătrat, nediluată cu apă. Pe păşuni, fâneţe şi lucerniere, urina se poate împrăştia pe zăpadă în cantitate de 0,5 litri la metru pătrat, nediluată sau aceeaşi cantitate diluată în 3 părţi apă dacă se aplică în timpul vegetaţiei.
- Compostul este un îngrăşământ natural obţinut prin putrezirea resturilor vegetale din gospodărie (frunziş, paie, vreji) depuse la o grămadă. Compostul se foloseşte în aceleaşi condiţii ca şi gunoiul de grajd, în cantităţi de 700-800 kg la o prăjină de teren.
- Gunoiul de păsări este recomandat pe terenurile cultivate cu sfeclă, cartofi şi legume, în cantitate de 1-1,5 kg la metru pătrat, înainte de efectuarea arăturii. Se poate folosi şi în timpul vegetaţiei, 1 kg găinaţ diluat în 7-8 litri de apă.
- Cenuşa se împrăştie uniform, înainte de arat, în cantitate de 100 grame la metrul pătrat. Pentru un pom tânăr sau o viţă de vie se folosesc 300 grame cenuşă, iar pentru un pom pe rod - 1-1,5 kg. Se încorporează sub coroană prin săpat la cazma. Este bună numai cenuşa obţinută din arderea lemnelor, paielor şi cocenilor. Cenuşa obţinută din cărbunii de mină, cauciuc, mase plastice este toxică pentru plante.
