GURA PĂCĂTOSULUI - Ninel şi Sinel
Primarului municipiului Curtea de Argeş, Nicolae Diaconu, prietenii îi spun în intimitate Ninel. Dumnealui are un consilier personal - Alexandru Neacşu - băiat descurcăreţ, de viaţă (ca şi şeful), aşa că prietenia lor e justificată sentimental. Şi e destul de simpatizat de majoritatea unora care-l cunosc. Nu vom intra în amănuntele oferite generos de cei ce nu-l simpatizează, ci vom prefera să credem numai că nu l-au cunoscut îndeajuns pentru a-l preţui. Ceea ce nu ştiu mulţi despre dom' Săndel este faptul că, pe când mai era încă adolescent, fetele îl alintau cu numele de Sinel. Vedeţi ce mai cuplu au făcut la primărie Ninel şi Sinel?...
....................................................
Omul cu trei facultăţi
Fostul coleg, Edi Vasile, se dovedeşte a fi uneori posesorul unui umor nebun. Care este cu atât mai valoros cu cât vremurile sunt mai mult de plâns, decât de râs. Într-o dimineaţă, pentru că nu prea are somn sau pentru că-i face plăcere să-i trezească la realitate pe argeşeni de la microfonul postului de televiziune unde lucrează, vorbea despre unul dintre oamenii de marcă ai judeţului cam aşa: "Dumitru Tudosoiu, generalul învăţământului nostru, este un om titrat: are trei facultăţi şi era normal să ajungă în postul respectiv. Păi, ce credeţi dvs., i-a fost oare uşor să facă trei facultăţi - Educaţie, Fizică şi Sport?..." Dragă Edi, cei mai mulţi dintre noi credem că dumnealui, don Titi - nu spun cum îi zic colegii în intimitate - are un mare avantaj: e pregătit oricând să fugă de responsabilitate. Dar nu deţine patentul unic pe judeţul Argeş. La Curtea de Argeş există un şef la TNL, cunoscut sub numele de război Răzvan Mondialu', alintat mai nou "My Club" care - la nevoie - îl bate la distanţă, tăticu', pe mahărul de la judeţ: gura târgului susţine că ar putea face carieră ca şi kinetoterapeut. Cică are nişte pase magnetice cu care i-ar fi scăpat de junghiuri pe toţi şefii din partid sau din afară, fără să le provoace greaţă. Cel mult îi poate deranja pe cei cu care concurează la karaoke, pentru că n-a moştenit vocea lui taica popa şi când îşi dă drumu', pe mulţi ascultători îi apucă dorul de ducă, "unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de..." aia şi aia....
..............................................
"Vino acasă, Nicuşor..."
La început de noiembrie, amicul Nicolae (Cucu) Ureche apela un prieten la un sfârşit de săptămână. Şi reuşea s-o facă fără roaming (sau mă rog, room-service, aşa cum spunea unul dintre bonzii din Curtea de Argeş, ajuns prin vestul Europei în concediu). Păi, da, o făcea fără chestia aia, deşi era peste hotare. Peste hotarele judeţului, vreau să zic, mai precis la Vâlcea. Dialogul a curs cam aşa:
- Nene, cum e timpul pe la noi?
- E cald şi frumos, curată vară indiană!
- Mamăăă, aici e un frig de nu-mi mai simt nici nasul, nici urechile...
- Deh, aşa se întâmplă, cu extremităţile, singurele care mai rămân pronunţate şi după o anumită vârstă!
- Ţie-ţi arde de râs, da' aici e groasă rău!
- Eu am pentru tine un mesaj: "Vino acasă, Nicuşor, până când nu-ţi îngheaţă cucu' de tot!"
