Rubrică aniversară - ELECTROARGEȘ 50 - Monografie. XXXVIII -
Recunoștință veșnică pentru cei care au făcut Electroargeș celebră
Teh. Ion ȘCHIOPU
Una dintre cele mai inventive minți pe care a avut-o Electroargeș în toată existența sa, timid, introvertit, dar cu un talent creativ deosebit, dublat de o tenacitate pe măsură: Ion Șchiopu. Preocupat mereu de ideile care-l bântiau, părea arogant pentru că nu răspundea la salut, dar era doar o aparență, pentru că el nu vedea uneori interlocutorii.
S-a remarcat printr-o serie de soluții ingenioase până când a atins un nivel de încredere în forțele proprii care i-a permis să se angajeze într-un proiect fabulos: să construiască o mașină automată de bobinat statoare, pentru că și-a dat seama că oricâte modificări ar face, mașina americană Possis tot nu avea să bobineze statoarele noastre. A realizat mașina care a bobinat automat sute de mii de statoare până când a ajuns să fie tăiată de spiritele înguste și bolnave de lăcomie care au dominat o bună perioadă pe la Electroargeș.
Dezamăgit total de felul în care era „prețuită” munca sa, pleacă de la Electroargeș și se alătură firmei d-lui Valeriu Toma, specializată pe producția de saci filtranți de aspiratoare, precum și cea de furtune flexibile pentru toate tipurile cerute de Kärcher.
În momentul în care firma Kärcher cumpăra din import cantități mari de saci filtranți, ultramoderni (cu două tipuri de hârtie filtrantă), teh. Schiopu a propus directorului Valeriu Toma să-l finanțeze pentru a construi o linie automată de produs astfel de saci. După 9 ani de muncă, reușește să obțină pe această linie (construită integral prin originalitatea creativității sale) la fiecare 6 secunde un sac filtrant complet, conform cu standardul european de calitate. Un lot a fost testat de cei de la Kärcher, rezultatele fiind deosebit de bune. Prețul propus a fost de 32 de eurocenți (1,6 lei/buc.), dar – în acel moment – furnizorul chinez care vindea cu 33 de eurocenți a redus brusc prețul la 28 de eurocenți, cu scopul de a bloca intrarea în afacere a firmei d-lui Toma. Dezamăgirea, disperarea au fost așa de mari încât d-l Șchiopu a demontat doar într-o noapte ceea ce montase în 9 ani de muncă intensă. Elementele componente ale liniei automate se găsesc și azi la sediul firmei autohtone.
A reușit să automatizeze toate fazele producției furtunelor pentru Kärcher, astfel încât – în ciuda prețului derizoriu oferit – să se obțină și un mic profit care să asigure menținerea în viață a mici firme. Îmi spunea atunci – cu tristețe – că își închipuia apariția câtorva mici firme în oraș, cu dotarea unor utilaje Electroargeș care au fost tăiate și duse la fier vechi sau vândute pentru sume de nimic intrate în contul fabricii. Îmi dădea exemplul cu mașinile de electroeroziune, cu strungurile normale sau cele de copiat, cu presa de ambutisare în pași PAUST pe care o adusesem pentru carcasele motoarelor EA4 exportate în SUA, cu instalația electrocasnică de vopsire, cu liniile de acoperire metalice etc.
A dispărut prematur, secerat de o boală necruțătoare. Fiul său a ales să părăsească un post în Poliția Capitalei și să urmeze munca tatălui său, unde dă semne că a moștenit talentul de inventator al acestuia.
Ec. Ion RADA
Argeșean născut în comuna Costești – Argeș, a absolvit Liceul „Vlaicu – Vodă” (pe atunci Școala Medie Mixtă), urmând apoi studii economice la Facultatea de Finanțe Bănci din cadrul ASE București. A fost inițial inspector de bancă, apoi economist șef la filiala din Curtea de Argeș a BNR.
Odată cu înființarea ICEP (Întreprinderea de Componente Electronice Pasive) a ocupat postul de contabil șef până în 1977, apoi același post, dar pe toată întreprinderea unificată, denumită IPEE, unde a lucrat până la pensionare.
Era fidel directorului general Vaidescu, căruia îi raporta cele mai mici amănunte, unele fără legătură aparentă cu situația conturilor de evidență economică. Sosise vremea în care contabililor șefi (directorilor economici) li se pretindea să sesizeze partidul pentru orice abatere de la normele economice draconice stabilite pentru consumurile de materii prime, materiale, energie, combustibili.
Directorul economic de la Tehnoton Iași fusese arestat pentru că nu sesizase deficiențe, deși nu era vinovat direct. Acest eveniment a avut un impact important în „breasla” directorilor economici. D-l Rada a dovedit spirit de echipă și reziliență atunci când s-a declanșat anchetă de către Ministerul de Interne care avea convingerea că din ICEP s-au furat organizat cantități importante de argint fin. Au fost arestați trei muncitori din secția de condensatoare ceramice. Au fost anchetați șefii de ateliere și de secții care lucrau cu argint și cărora li s-a pus sechestru pe avere. Au venit ulterior în control doi angajați ai Monetăriei Statului, respectiv Băncii Naționale, pentru a verifica la fața locului consumurile specifice. Lumea era speriată, mai ales cei cărora li se pusese sechestru pe avere, în baza declarațiilor date sub presiune de cei arestați (ulterior retrase de aceștia în instanță). Au fost date sancțiuni pe linie de partid, dar directorul general Vaidescu și contabilul șef Rada au reușit să țină situația sub control, în sensul că au fost date răspunsuri pe bază de documente, care demonstrau că sistemul de urmărire a producției și evidențele contabile nu permiteau furtul pastei de argint. Până la urmă, totul s-a clarificat, iar episodul a dovedit că unitatea și încrederea dau rezultate. Atunci când starea de sănătate a d-lui Rada era una delicată, directorul general (devenit om de afaceri) a găsit timp să-i mulțumească pentru atașamentul față de întreprinderea și interesele oamenilor săi, pentru colaborarea rodnică pe parcursul a zece ani de activitate împreună.
Fostul directorul comercial Petre Bălălău apreciază că d-l Rada a fost un bun colaborator cu toți colegii din bordul de conducere și în special cu ing. Vaidescu, rămânând în relații apropiate până la sfârșitul vieții sale. A fost un om energic, cu „priză” la cei din jur și cu dragoste față de ei, dornic să le acorde ajutorul solicitanților.
(Va urma)
Gheorghe Olteanu a activat în perioada aprilie 1970 - ianuarie 1990 în cadrul ELECTROARGEȘ în calitate de stagiar, proiectant, șef proiectări produse noi, șef CTC laboratoare, ing. șef și director al fabricii. După o carieră de zece ani ca director general la Ministerul Industriilor, patru ani ca Vicepreședinte la Multinaționala Luxten, zece ani ca director general la Institutul de Cercetări Energetice ICEMENERG București, doi ani președinte C.S. la Transelectrica și un an consilier al Ministrului Economiei, azi este consilier pentru inovare la CNR - CME (Consiliul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei).
