„Îndreptarea Legii“, primul cod de legi al Țării Românești
În fondul Colecţii Speciale al Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeş se află unul dintre primele coduri de legi din Ţara Românească numit „Îndreptarea Legii“, ce are o vechime de 370 de ani.
„Îndreptarea Legii“ a fost tipărită la Târgovişte în anul 1652, în timpul domniei lui Matei Basarab. Volumul al cărui titlu integral este „Îndreptarea legii/cu Dumnezeu/care are toată judecata/arhierească şi împărătească de toate vinile/preoţeşti şi mireneşti/scoasă la Târgovişte în tipografia prea luminatului mieu domn Io Matei V. Bas(arab) cu cheltuiala lui Ştefan, mitropolitul Târgoviştei şi exarh al Plaiului şi a toată Ungrovlahia“ a fost considerat de istorici un adevărat cod de legi al Ţării Româneşti, fiind numit în scrierile vremii şi „Pravila cea Mare“ sau „Pravila de la Târgovişte“.
Scrisă în limba română cu caractere chirilice, „Îndreptarea Legii“ este o colecţie completă şi modernă de legi, ce se bazează pe izvoare de drept bizantin, cunoscute la noi prin filiera slavonă. Ea nu constituie o simplă traducere a izvoarelor bizantine, ci şi o prelucrare a acestora, conformă cu nevoile de atunci ale Ţării Româneşti.
Lucrarea cuprinde traduceri din: „Sintagma“ lui Matei Vlastares, „Nomocanonul“ lui Manoil Malaxos, „Comentariul“ lui Alexis Aristan. Traducătorul izvoarelor, alcătuitorul şi prefaţatorul „Îndreptării Legii“ este Daniil Panonianul, care, pentru finalizarea acestui amplu proiect, a colaborat cu profesorii Şcolii Domneşti din Târgovişte, învăţaţii greci Pantelimon (Paisie) Ligaridis şi Ignatie Petritsis.
Prima parte a lucrării „Îndreptarea Legii“ conţine legiferarea situaţiei iobagilor în raporturile lor cu marii boieri, iar cea de-a doua cuprinde texte de drept canonic, dar şi menţiuni despre alfabetul chirilic şi definiţia gramaticii, nomenclatorul dregătorilor şi atribuţiile lor, şi deosebit de valoros, un tratat de epistolografie - un fel de manual cu modele de corespondenţă protocolară, între aristocraţia clericală şi cea laică.
În ceea ce priveşte aspectul grafic al cărţii nu putem să nu remarcăm grija pentru detalii: titlul lucrării şi titlurile capitolelor sunt scrise cu cerneală roşie, pentru a le delimita de corpul lucrării scris, în mod tradiţional, cu cerneală neagră, majuscule iniţialele ornate, realizate de asemenea în cerneală roşie, numită miniu (de aici provine şi denumirea de miniaturist, desemnându-l pe „cel ce realiza în Evul Mediu literele ornate şi ornamentele ce împodobeau, atât de frumos, cărţile de atunci“). Ornamentica utilizată la realizarea lucrării este specifică tipăriturilor vechi. Cartea este bogat ilustrată cu frontispicii, iniţiale şi viniete xilogravate, de inspiraţie barocă.
Datorită conţinutului său, „Îndreptarea Legii“ a cunoscut o largă circulaţie în întreaga arie geografică locuită de români, contribuind la unificarea gândirii juridice româneşti şi implicit la unitatea culturală şi lingvistică a românilor din cele trei ţări, existente pe atunci: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Secţia Colecţii Speciale, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“Argeş
