EDITORIAL - Visul lui Putin
O fantomă bântuie prin Europa: fantoma imperialismului rusesc. Iar fantoma asta, în mâna unui dictator care a greșit și secolul și planeta, duce la conflict și suferință. Prin decizia lui Putin, pacea lumii a fost transformată în neliniște și război.
Lumea de azi fiind incapabilă în a-l opri pe „țarul neîncoronat al Rusiei” să-și pună în aplicare planul refacerii Imperiului, sugerează asasinarea liderului de la Kremlin, ca singură soluție de a schimba în bine istoria. Această idee mi-aduce aminte de Osama bin Laden. Un deceniu a durat vânătoarea americanilor pentru prinderea celui mai mare terorist al lumii, iar când asta s-a întâmplat, în mai 2011, revista The Economist punea un titlu simplu, peste coperta de mare efect cu bin Laden: „Acum, omorâți-i visul”. Ziariștii, adevăr ilustrat în ultimii ani, aveau să atragă atenția că degeaba ucizi un om dacă ideile sale distrugătoare rămân vii. Ce-a rezolvat uciderea lui bin Laden, dacă urmașii săi, Boko Haram și statul islamic înarmați cu aceleași opinii și niște kalașnikoave terorizează în continuare lumea? Mă tem că așa e și la Putin. Gândirea lui, conformă modelului imperialist rus, valabil de aproape 400 de ani, nu diferă prea mult de cea a lui Petru cel Mare, de la începutul sec. XVIII, Ecaterina a II-a sau Stalin.
Visul liderului rus este extinderea și păstrarea imperiului rus. Frica de a nu putea face asta îi stimulează agresivitatea patologică și orgoliul. Dacă la acestea adăugăm autocrația, ortodoxia și naționalismul rus, deslușim comportamentul lui Putin. În spatele visului imperial, însă, este un cocktail ideologic, bazat pe propaganda creată pentru a inventa argumente absurde care să justifice invadarea Ucrainei: Ucraina nu este un stat autentic și ucrainenii nu sunt un popor adevărat, ci sunt de fapt ruși, parte a unui nucleu slavic care mai include și Belarus.
Importantă este, nu doar eliminarea liderului rus, ci și stoparea manifestării ideologiei rusești care, vreme de 40 de ani, a fost simțită și de bunicii noștri sub lozinca „Stalin și poporul rus/ Libertatea ne-au adus!”.
Putin vrea cu orice preț refacerea imperiului, dar el nu face decât să repete ce au făcut țarul Nicolae al II-lea și secretarul comunist Brejnev, băgând Rusia într-o costisitoare cursă a înarmării, în timp ce populația o duce rău, din punct de vedere economic. A anexat Oseția de sud, Abhazia Crimeea, Donbass, dar bombardând Ucraina a condamnat Federația Rusă la pieire după ce Occidentul a sancționat-o dur, chiar dacă își asumă pierderile economice și costurile.
Ce au în comun țarul Nicolae al II-lea, secretarul Brejnev și Putin? Toți trei s-au axat pe industria militară și pe războaie și nu s-au preocupat de viața cetățenilor, Rusia devenind din ce în ce mai mică. Chiar și Ivan cel Groaznic a făcut mai multe pentru Rusia, cucerind hanatele mongole din Kazan și Astrakhan și colonizând Siberia. Putin nu este nicidecum ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a. Petru cel Mare, care era preocupat să anexeze porturile din Azov și se lupta cu suedezii, a importat iluminismul francez în Rusia și a construit prima universitate la Sankt Petersburg. Ecaterina a II-a a introdus vaccinul anti-variolă, a înființat guvernatele, a reformat economia, a construit orașe moderne, a colonizat Alaska. Alexandru al II-lea, numit Eliberatorul, a abolit pedepsele corporale, a reformat sistemul judiciar, a promovat autoguvernarea locală prin zemstvo, a încetat să mai acorde privilegii nobilimii și a promovat învățământul universitar.
Moștenirea lui Putin ar putea fi o Rusie mai mică, falită și fragmentată sau o întreagă planetă distrusă. Fiindcă imperiul din visul său e clădit pe o temelie formată din ambiții, orgoliu și agresivitate.
