Preotul Ioan Virgiu Pătruleasa - In memoriam
Pe 9 martie, comuna Mușătești a comemorat cu profundă tristețe, împlinirea a 14 ani de la tragica dispariție a preotului Ion Virgiu Pătruleasa.
În ziua de duminică, 9 martie 2008, rostindu-și nelipsita predică, la final de Sfântă Liturghie, în odăjdii, cu poporul ascultător în față, preotul Ion Virgiu Pătruleasa se prăbușește ireversibil încheind prea repede misiunea sa pe pământ.
Ioan (Virgiu) Pătruleasa: 1953-2008 – preot, poet, pictor, orator
Ulița de la limita cu DJ 703 I, la nord de Valea Bârnii, se va numi Aleea Preot Ion Virgiu Pătruleasa. Acesta s-a născut în satul Mușătești, la data de 13 ianuarie 1953. A urmat școala primară și gimnazială în satul natal, apoi cursurile Seminarului Teologic din București (1969-1974). După efectuarea stagiului militar la Iași, obligatoriu pe atunci, urmează cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din București.
Din anul 1978 a slujit timp de 3 decenii ca preot în satul natal în Biserica lui Popa Dincă.
Ion Virgiu Pătruleasa a fost un talent înnăscut, un suflet plin de pasiune și credință. Lui îi datorăm actuala înfățișare a Parohiei de la Mușătești; restaurează întreaga frescă din biserică, trudind ani la rând pe schelă, zi și noapte, plin de vopsea, cu penelul în mână; reface împrejmuirea întregii incinte și realizează cu sprijinul sculptorului Petre Donescu, monumentalele porți din lemn de stejar de la intrare, pe care le admirăm astăzi.
Preotul a fost un înzestrat orator, predicile sale memorabile, rostite la final de slujbă sau necrologul rostit cu patos după fiecare ceremonie de înmormântare, i-au adus faima în rândul clerului și mirenilor, deopotrivă.
Ion Virgiu Pătruleasa a avut, de asemenea, un inegalabil talent poetic. Ușurința cu care versifica și rima cuvintele devenise proverbială; memora, la fel de ușor, și recita întregi capodopere ale literaturii universale.
Din nefericire, nu a publicat în timpul vieții mai multe volume de poezie, cu excepția volumului ”Veșnic tânăr și ferice”- Ed. Dacpress, 2005.
Prin grija colegului și consăteanului său, preotul Nicolae Eftimie de la Parohia Galeș, care prefațează lucrarea, este publicat postum un alt volum de poezie ce cuprinde și câteva fragmente cu caracter oratoric: ” Preotul Ioan Virgiu Pătruleasa - In memoriam”.
”Nu găsesc o altă oază,
Într-un secol rătăcit,
Ca atunci când, pe Robaia,
Merg la sfântul nostru Schit.
Dealuri nalte, povârnite,
Vale-aceasta au nimbat
De la gurile Robăii,
Pân la schitul minunat.
Stau bătrâne, dar semețe,
Căutând în infinit,
Râpile-nfricoșetoare,
Străjuind străvechiul schit.
Călătorul ce se-ndreaptă
Către locu-acesta sfânt,
Se convinge că aicea
Este raiul pe pământ.
Ne simțim aici, departe
De focarul pământesc,
În afară de ispită
Și de haosul lumesc.
Mai aproape - aici de ceruri
Sufletele noastre sunt,
Iară ruga noastră zboară
Către Domnul cel Prea Sfânt.
Deci, de vrei creștine-o oază,
Într-un secol rătăcit,
Poartă-ți pașii pe Robaia,
Către sfântul nostru Schit.”
”LA ROBAIA, SUS LA SCHIT” - ”Preotul Ioan Virgiu Pătruleasa - In memoriam”.
