Turismul argeșean (II)

Argeșul este important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflându-se urmele castrului Jidava. La nord de Câmpulung, la 6 km, pe valea Râului Târgului, se află comuna Lerești, frumoasă așezare de munte, vestită pentru clima sa blândă și frumusețea arhitecturii populare. Localitatea a devenit, și datorită ospitalității oamenilor, un minunat loc pentru vacanțe. De aici, urmând același drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situată într-un decor pitoresc, înconjurată de poieni și păduri pe valea Râului Târgului. Cabana, situată la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turiștii care doresc odihnă și liniște, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în Masivul Iezer – Păpușa.

Revenind la șoseaua Câmpulung - Bran vom întâlni satul Nămăiești cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, și muzeul memorial „George Topîrceanu” amenajat în casa unde a locuit autorul „Baladei chiriașului grăbit”. Înainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateiaș, ridicat în memoria eroilor căzuți în primul război mondial, construit din blocuri de piatră de Albești, cu turn, scară interioară și osuar, după planul arhitectului Berechet.

Înaintând, ajungem în comuna Dragoslavele, menționată documentar din anul 1377, vestită pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construcțiilor și frumusețea peisajului. Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostașii români în timpul primului război mondial în zona Dragoslavele – Rucăr. O locație mult agreată de turiști este Rucărul, străveche așezare de pe Valea Dâmboviței, recunoscută și pentru frumusețea portului popular. Din Rucăr se pleacă în excursii spre masivele Piatra Craiului și Iezer – Păpușa, ori pe Valea Topologului, spre Masivul Făgăraș. Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se întâlnește Dâmbovița cu Dâmbovicioara, se află satul Podul Dâmboviței. Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevărat muzeu de arhitectură specifică zonei muscelene. Părăsind șoseaua și mergând pe Valea Dâmbovicioarei, cale de 4 km, vom întâlni Cheile Dâmbovicioarei și peștera cu același nume, iar în apropiere, complexul turistic Brusturet. Zona este bogată în fenomene carstice (peșteri, chei, izbucuri) și constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului.

Întorcându-ne la DN 73, ne continuăm drumul pe coama dealului Sasului. La kilometrul 83,7 întâlnim cetatea de la Orății, ruinele unei cetăți medievale numită în documentele istorice Cetatea Dâmboviței, sau în tradiția locală, „Cetatea Neamțului” amintită documentar la 1231. La numai 2 km se află Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, după care drumul coboară leneș ieșind din județul Argeș și te îndreaptă spre alte frumuseți care așteaptă să fie descoperite.

Reședința județului Argeș, municipiul Pitești, are și el de oferit o serie de edificii vechi, putând menționa aici Biserica Domnească, cu pridvor etajat, construită de Constantin Șerban și soția sa Doamna Bălașa în 1656, unde a funcționat și o școală domnească din jurul anului 1700 până la sfârșitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeșului înființat în 1956 cu secții de istorie și științe naturale (flora și fauna specifice zonei), pădurea – parc Trivale ce se întinde pe o suprafață de 27 hectare, galeriile de artă care înmănunchează o interesantă colecție de pictură donată de artiști consacrați, precum și parcul de odihnă de pe malul Argeșului.

În apropierea municipiului Pitești se poate vizita casa memorială „Liviu Rebreanu” din satul Valea Mare, Orașul Ștefănești, complexul muzeal Golești situat la 12 km de Pitești pe DN 7 spre București, organizat în conacul vechii familii a Goleștilor care au jucat un rol important în istoria modernă a României. Acesta cuprinde secții de istorie, etnografie și artă populară, tot aici aflându-se Muzeul viticulturii și pomiculturii organizat în aer liber.

Deosebit de atractiv poate fi în județul Argeș turismul balnear, fiind recunoscute aici câteva stațiuni balneo-climaterice deosebit de căutate de bolnavii din toată țara, datorită climatului dulce și a apelor minerale.

Stațiunea balneo-climaterică de la Câmpulung este situată la poalele munților Făgăraș la numai 20-25 km de înălțimile munților în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-i întregesc frumusețea peisajului. Numeroase drumuri te duc spre locuri pitorești, spre Măgura, spre dealul Crețișoara și Mățău sau pe Muntele Strâmtu. Liniștea pădurilor ca și miresmele plantelor și întreaga frumusețe a naturii înconjurătoare au asupra organismului o covârșitoare influență binefăcătoare. Calitățile climatice și balneare ale stațiunii oferă largi posibilități de tratament, cum ar fi: climato-terapia, cura cu ape minerale și tratamentul fizio-terapic.

La 3 km de Câmpulung se află stațiunea balneo-climaterică Bughea de Sus, așezată pe văile Bughea, Bughița, Măgura, Valea Tolii și Valea Rece și pe dealurile Gruiului. Existența pădurilor de tot felul, lipsa curenților și a umidității excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere. Din comună, drumul merge mai departe spre Albești, cu satul Cândești situat la 7 km pe valea Bratiei și care este cunoscut prin carierele de piatră de construcție. Mergând pe firul văii Bughii și urcând pe la Păltinet sau Lalu, pe lângă stânele ciobănești, ajungi pe culmea Boldului și mai departe pe curmătura Iezerului a cărui frumusețe îți răsplătește din plin truda și oboseala drumului.
În orice parte ai merge, plecând din Bughea sau din Câmpulung, întâlnești locuri de care cu greu te desparți și pe care nu le uiți niciodată.

În nordul județului Argeș, la o altitudine de 628 metri, de o parte și de alta a Râului Vâlsan este situată stațiunea Brădet, la 60 km de Pitești, 27 km de Curtea de Argeș și 40 km de Câmpulung. Așezată în partea de nord a comunei Brăduleț, la răsărit se ridică pădurea de fag Braniștea. Înspre miazănoapte se ridică stâncile Budurului și priveliștea de pe Coasta Frumoasă care duc spre satele Gruiu și Nucșoara. Mergând pe Râul Vâlsan, spre izvor, intri în depresiunea numită Poeni și apoi la așezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vâlsanului și îndreptate pe sub munte către Argeș. Pretutindeni te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop și frasin printre care își fac loc livezile de pruni și meri întregind frumusețea peisajului, în murmurul văilor Dosciorului, a Șesului și a Iuliei care își duc apele în Vâlsan. Prin Brădet ne putem urca pe muntele Ghițu unde ne așteaptă priveliști încântătoare. De aici se poate ajunge, nu cu multă oboseală, pe numeroase culmi ale Făgărașului ca Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga, Moldoveanul. Toate acestea dau stațiunii Brădet posibilitatea de recreere pentru numeroșii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri.

Sursa: DJS-ARGEȘ