Turismul argeșean (I)

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeșene variate forme de exprimare a frumuseții, de la splendoarea crestelor munților Făgăraș în nord la deschiderea măreață a câmpiei Piteștilor și Găvanu-Burdea în sud. Toate aceste bogății naturale, compilate cu dovezile de măreție și glorie ale înaintașilor care reușesc să ne vorbească peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ținut mirific, cu un pitoresc aparte, și au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare.
Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafața județului, oferă atracții deosebite: chei, cascade, peșteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului și schiului. Turismul montan se practică de fapt în cadrul a două perimetre: zona Câmpulung și zona Curtea de Argeș.

La 37 km de Pitești, pe DN 7C, se află municipiul Curtea de Argeș, situat de o parte și de alta a Argeșului, veche capitală a Țării Românești, cunoscut astăzi mai mult datorită mănăstirii cu același nume ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar și pentru monumentele de arhitectură și artă. Urmele materiale descoperite aici datează din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor a numeroase fapte și evenimente din trecutul neamului, Curtea de Argeș este un ghid de preț în cercetarea vestigiilor istorice.

În afara Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș de care se leagă legenda meșterului Manole care simbolizează sacrificiul uman în cel mai înalt grad, călătorul mai poate vizita Fântâna Meșterului Manole ridicată în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curții Domnești care cuprinde Biserica Domnească și necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Țării Românești și datează din secolul XIII. Picturile murale care împodobesc Biserica Domnească au fost realizate în timpul domniei lui Vladislav I și constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Țara Românească. Într-un parc natural se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, monument istoric de la sfârșitul secolului al XIII-lea.

De la Curtea de Argeș, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmași ai meșterului Manole, înarmați cu îndrăzneală, au ridicat hidrocentrala și barajul de la Vidraru care, înalt de 166 metri și lung de 300 metri ține piept unei „mări” în suprafață de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri și cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apă. Împrejurimile oferă numeroase locuri de agrement, plimbări pe lac cu bărci cu motor, totul fiind vegheat de statuia „electricității”.
Înainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stângă a șoselei se află Dealul Cetățuia de 850 metri altitudine, pe un vârf de stâncă situându-se Cetatea Poenari, cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș, construită începând cu prima jumătate a secolului XIV, fiind terminată la jumătatea secolului XV. Turiștii care au în itinerar acest obiectiv sunt răsplătiți cu o perspectivă de o frumusețe inegalabilă asupra crestei Făgărașilor, precum și spre Curtea de Argeș.

De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traversează munții Făgăraș pe o lungime de 91,5 km racordându-se cu DN 1 (București – Oradea) în apropierea comunei Arpașu de Jos. Construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974, Transfăgărășanul datorită particularităților sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turiștii care vizitează județul Argeș. Acesta este situat la cota cea mai înaltă de traversare a Carpaților (peste 30% din lungimea drumului se desfășoară în zona de gol alpin); este singura șosea din țară cu un tunel în lungime de 882 metri cu bandă dublă; este protejat împotriva avalanșelor și asigură accesul turiștilor la unele din cele mai pitorești puncte din zonă: lacul Bâlea, cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice și cascade mirifice, stâna Capra.

Situat la 51 km de Pitești, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu același nume. Deși documentar este atestat în anul 1300, descoperirile arheologice indică existența sa încă din secolul XII, înainte de închegarea statului feudal Țara Românească. Veche capitală a Țării Românești, centru comercial și al producției meșteșugărești, municipiul Câmpulung este una din pitoreștile localități existente pe drumul de traversare din Muntenia în Transilvania prin Culoarul Rucăr – Bran, așezată între livezi și păduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi.

Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere: Muzeul Orășenesc, cu secții de istorie, științele naturii și artă plastică, ansamblul arhitectural Bărăția, compus din biserica construită în secolele XIV-XV, casa parohială din aceeași perioadă și turnul Bărăției ridicat în 1730, Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă – opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910). Cel mai valoros și mai reprezentativ monument istoric al orașului este Ansamblul feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215.
În jurul municipiului Câmpulung și de aici pe drumul spre Rucăr – Bran se află câteva localități și obiective turistice care însoțesc călătorul până în apropierea comunei Fundata, la ieșirea din județul Argeș. Încă înainte de a ajunge la Câmpulung, venind dinspre Pitești, la kilometrul 40, se află Schitu Golești, centru al exploatărilor carbonifere din județ.
Sursa: DJS-ARGEȘ
