Rubrică aniversară - ELECTROARGEȘ 50 - Monografie -
Pentru a avea o imagine despre cum se lucra atunci la noile investiții, e suficient să amintim că la doi ani de la baterea țărușului pe amplasamentul unei splendide livezi de meri pe rod, era anunțată intrarea în funcțiune! La ceremonie au participat oficialități ale orașului, ale Județului Argeș, reprezentanți de la CIMME - Centrala Industrială de Mașini și Materiale Electrotehnice, dar și de la Ministerul Construcțiilor Industriale și de la Ministerul Industriei Construcțiilor de mașini, condus pe atunci de cel mai longeviv ministru al perioadei de până la Revoluție, Ioan Avram.
Ca o paranteză, în 18/19 noiembrie 2018, în calitate de consilier al ministrului economiei, am organizat un simpozion intitulat „O sută de ani de industrie în România. 1918-2018”. Cu prilejul Centenarului Marii Uniri, am gândit că e bine să reunim pe toți marii făuritori ai unei formidabile industrii, încă în viață, în aula „Radu Voinea” a Universității Politehnice București pentru a le vorbi tinerilor studenți, dar și masteranzilor, doctoranzilor, tinerilor asistenți, șefilor de lucrări, lectori, conferențiari, profesori.
D-l Ioan Avram, pe atunci la aproape 90 de ani, deși suferise o intervenție chirurgicală pe cord cu doar două săptămâni înainte, a vorbit în fața aulei cu patru sute de participanți, astfel încât studenții nu se mai opreau din aplauze! În rezumat, le-a spus cam așa: "Tineri viitori colegi, poate pe bună dreptate va întrebați ce ne poate zice un fost ministru comunist și la o vârstă venerabilă? Eu vă spun că noi am fost de nevoie cum gândiți acum voi, dar noi suntem cei care în patruzeci de ani, doar două generații, am dus România de la carul cu boi la autoturismele Dacia, la camioanele Carpați și Bucegi, la tractoarele de la Brașov, la tancurile de luptă, la celebrele mașini de teren ARO. Să nu uit să pomenesc avioanele IAR 83, primul avion de luptă românesc, avionul ȘOIM de antrenament și de luptă, la avionul ROMBAC 1-11. Am adus România de la lampa cu petrol lampant la Hidrocentrala Porțile de Fier I și II, Hidrocentralele Bicaz, de la Olt, Argeș. Am electrificat țara, construind un sistem energetic așa de puternic încât nu a putut fi distrus, deși mulți s-au trudit, nemernicii. Eu, un simplu ministru român, am fost primit de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, am fost plimbat prin Londra cu caleașca regală, caleașca nr. IV! Vedeți voi, viitorii mei colegi de breaslă inginerească, azi, când Președintele e în vizită la Londra, nu a fost primit nici de locatara de pe Downing street 10, deci ce să mai zic de Regină... Vedeți că atunci când nu te bagă nimeni în seamă, nu e prea bine."
Și azi îmi aduc aminte de cuvântarea Secretarului organizației județene de partid Argeș, Năstase, un om cult, delicat. El a subliniat șansa pe care o avem de a face mai ușoară viața de zi cu zi, de a ajuta, cu uneltele electrice ce vor fi aici produse, la o mai rapidă construire de locuințe, la apariția de noi fabrici. A subliniat că se așteaptă la tânărul colectiv de angajați să aibă inițiativă, să nu aștepte indicații de sus, să fie cei care dau soluții, nu cei care ridică probleme, să fie demni și conștienți de norocul pe care-l au de a moderniza țara. Nici puternicul șef local Vasile Mohan nu s-a lăsat mai prejos, spunând că a fost nevoie să intervină direct și personal la șeful suprem Nicolae Ceaușescu să-l roage să respingă încercările altora ca o investiție așa de grozavă că Electroargeș să fie amplasată în orașele lor. Direct și personal l-am rugat să nu aprobe amplasarea fabricii de ciment la Corbeni, care a fost construită lângă Câmpulung Muscel. Așa a rămas valea Argeșului curată, cu fabrici curate.
Gazda ceremoniei, directorul Aurel Ilea, s-a angajat că obiectivul va fi pus în funcțiune mai înainte de termen pentru că va mobiliza pe tinerii ingineri, de care era mândru, să facă tot ce trebuie pentru a muta fabricația de la EMT... Șantierul viitoarei fabrici era des vizitat de oficialități, fie pe cale ierarhică, fie de organele de partid locale și județene...
Ministrul construcțiilor industriale, Matei Ghigiu, un personaj absolut atipic pe acele vremi, de fapt ca și d-l director Aurel Ilea, a vizitat de câteva ori șantierul, pentru a se asigura că darea în folosință a obiectivului se va face maximum la termenul prevăzut în Decretul de înființare.
(Va urma)
Gheorghe Olteanu a activat în perioada aprilie 1971 - ianuarie 1991 în cadrul Electroargeș în calitate de director, inginer tehnolog, șef serviciu, inginer șef - management și organizarea proceselor industriale. În prezent, acesta este președinte la CT CN TRANSELECTRICA S.A.
