Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale
În fiecare zi, ne bucurăm, într-o formă sau alta, de Natură și de beneficiile pe care aceasta ni le aduce. Iar bucuria este cu atât mai mare atunci când vorbim despre un moment special așa cum este Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, sărbătorită în fiecare an la 11 ianuarie.
Această dată a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal, înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu.
Din păcate, transformarea profundă a mediului înconjurator și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură. Ne confruntăm astăzi cu fenomene din ce în ce mai dificil de gestionat, precum distrugerea pădurilor, reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor sau creșterea ratei și a vitezei de extincție a speciilor, care a depășit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii. În același timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele cu utilitate directă pentru populația umană, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor și le-a influențat evoluția.
În acest context, este din ce în ce mai evident că omenirea în ansamblu, dar și fiecare dintre noi suntem datori să depunem eforturi pentru o dezvoltare economică durabilă, cu o grijă deosebită pentru prezervarea biodiversității, a resurselor și bogățiilor naturale. Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale ne reamintește, la fiecare 11 ianuarie, de această provocare. O provocare pe care aici, la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ne-o asumăm în fiecare zi!
Valea Vâlsanului - un loc feeric, aproape de Curtea de Argeş!
Situată în judeţul Argeş, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu, Brăduleţ, Muşăteşti şi Nucşoara, Valea Vâlsanului este o arie protejată de interes naţional. Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de hectare şi reprezintă arealul de interes floristic, faunistic şi peisagistic aflat în bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului, cuprins între cel al Argeşului şi bazinul Râului Doamnei. Pe lângă aspectul său peisagistic deosebit, Valea Vâlsanului reprezintă singurul biotop acvatic din ţara noastră în care trăieşte aspretele (Romanichtys valsanicola), o specie de peşte unică în lume. În apele Vâlsanului trăiesc şi alte specii rare de peşti, precum păstrăvul de munte, molanul, scoborul. Datorită accesului uşor către această zonă, este o destinaţie căutată de turiştii dornici de linişte în mijlocul naturii, pentru petrecerea unor vacanţe la cort sau cu rulota. Valea Vâlsanului este o zonă excelentă pentru odihnă şi relaxare, dar şi pentru excursii şi drumeţii montane. De aici se pot face diverse drumeţii către Poienile Vâlsanului - Cheile mici şi Cheile mari ale Vâlsanului. Cheile Vâlsanului constituie o adevărată atracţie oferind turiştilor, pe parcursul a aproximativ 15 km, peisaje de o frumuseţe sălbatică. La ieşire se află o poiană însorită, Poiana Vâlsanului. Împătimiţii excursiilor montane îşi pot continua drumul până la Vârful Moldoveanu.
Pe lângă frumuseţile naturale ale văii, în zonă mai putem vedea:
Galeşu - putem vizita Muzeul Satului Galeşu, iar trecând dealul sau mergând pe şosea vreo 7 km ajungem la Mănăstirea Robaia.
Brădetu - urcând dealul Seci, imediat în stânga cum se intră în sat, ajungem la Schitul Brădetu "Sfinţii Ioan şi Nectarie", unde se se află o raclă cu moaştele Sfântului Nectarie din Eghina, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (Dulcea Sărutare) şi icoana Sfântului Nectarie. Acestea au fost dăruite schitului din Brădetu de către Mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina, Grecia. Brădetu se află la 60 km de Piteşti, 27 km de Curtea de Argeş şi 40 km de Câmpulung, fiind situat deoparte şi de alta a Râului Vâlsan, la altitudinea de 624 m. Este o staţiune balneoclimaterică mai puţin cunoscută publicului, dar este apreciată de cei care vin la tratament, existând acolo de peste 30 de ani un Centru de Recuperare Balneo-Fizio-Terapeutică unde sunt tratate bolile reumatismale degenerative şi neuromotorii. Aşa cum aveam să aflăm de la localnici şi de pe panourile de la un izvor din Cheile Vâlsanului, primul izvor cu ape minerale a fost descoprit în anul 1888 şi este cunoscut sub numele de "Puturosu", astăzi existând în zonă 7 izvoare minerale. Două dintre ele sunt folosite pentru cura internă cu apă minerală pentru afecţiuni digestive, hepatice, endocrine şi respiratorii. Centrul de recuperare se află înante de intrarea în Cheile Vâlsanului, pe partea stângă.
Cheile Vâlsanului, cu o lungime de aproximativ 8-9 km ne răsfaţă cu peisaje de o frumuseţe sălbatică fiind străbătute de apele Râului Vâlsan ce izvorăşte de sub Vf. Moldoveanu. În chei există şi un izvor amenajat din care trecătorii îşi iau apă pentru tratarea diferitelor afecţiuni, după cum este specificat şi pe un panou alăturat. La ieşirea din chei ne întâmpină o poiană frumoasă, înconjurată de brazi.
În Poienile Vâlsanului poposesc cei dornici de o ieşire la iarbă verde sau chiar cu rulota şi cortul, pentru concedii. Aceştia pot face excursii montane (pe aici trecând chiar unul din traseele spre Vf. Moldoveanu) sau în apropiere, în sus, pe Râul Valsan, unde se află barajul hidroenergetic Vâlsan, în spatele căruia se întinde lacul de acumulare Vâlsan. Barajul Vţlsan comunică printr-un canal subteran cu Barajul Vidraru.
Trasee şi distanţe: Piteşti - Bascov - Merişani - Muşăteşti - Brăduleţ - Brădetu - Cheile Vâlsanului - Poiana Vâlsanului - Lacul Vâlsan - aproximativ 55 kilometri. Piteşti - Curtea de Argeş - Valea Iaşului - Muşăteşti - Brăduleţ - Brădetu - Cheile Vâlsanului - Poiana Vâlsanului - Lacul Vâlsan - aproximativ 65 kilometri
