Cele mai vizitate obiective turistice din județul Argeș
Avem o ţară magnifică dar nu ştim să o apreciem la adevărata ei valoare. În loc să-şi viziteze propriile obiective turistice, locuri superbe, care îţi taie respiraţia, românii se înghesuie la agenţiile de turism să plece către meleaguri străine. Iată, mai jos, principalele atracţii turistice ale Argeşului, unul dintre judeţele Românei care se poate lăuda cu frumuseţi naturale sau create de mâna omului, demne de a fi admirate şi apreciate.
1. Mănăstirea Curtea de Argeş, una dintre minunile arhitectonice ale României
Considerată drept una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări, Mănăstirea Curtea de Argeş - monument ctitorit de Neagoe Basarab - poartă atât cunoscuta legendă a Meşterului Manole cât şi multe alte adevăruri istorice. Construcţia ei a început în 1514, din dorinţa lui Neagoe Basarab de a zămisli un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn. Arhitectura lăcaşului a suferit, în decursul timpului, mai multe modificări, francezul Emile Andre Lecomte de Nouy punându-şi amprenta pe transformarea sa într-o construcţie regală. Aceasta a devenit apoi necropola regală, aici fiind şi acum înmormântaţi regii şi reginele României.
2. Transfăgărăşanul, cel mai frumos drum din lume, în opinia prezentatorilor Top Gear!
Transfăgărăşanul este unul dintre cele mai frumoase drumuri din România, şi chiar şi din Europa, datorită înălţimii la care a fost construit, a peisajelor superbe şi a numeroaselor serpentine. Top Gear a realizat una dintre faimoasele excursii în România în 2009, când cei trei prezentatori au condus un Aston Martin, un Ferrari şi un Lamborghini pe acest drum. La finalul emisiunii, aceștia au declarat Transfăgărăşanul cel mai frumos drum pe care au condus vreodată!
Şoseaua străbate munţii Făgăraş, cei mai înalţi din ţară, ajungând la o altitudine de 2.042 de metri, fiind al doilea drum din România ca altitudine, după Transalpina. Cunoscut şi ca DN 7C, leagă Ardealul de Muntenia şi are o lungime de 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri şi un tunel de 887 metri, cel mai lung din ţară, care strabate muntele Paltinului. Din cauza numeroaselor serpentine, viteza medie este de 40 km/oră.
Printre obiectivele turistice de pe traseu se numără Lacul şi Cascada Bâlea, Lacul şi Barajul Vidraru, Cascada Capra, Masivul şi Lacul Capra, Cetatea Poenari. La acestea se adaugă Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, deschis doar pe timpul iernii, dar şi masivele şi traseele montane din Munţii Făgăraş.
3. Barajul Vidraru, cel mai înalt baraj din ţară
A fost inaugurat în 1966, construcţia durând 5 ani. Este cel mai înalt din România, cu o înălţime de 166 de metri, dar şi cel mai mare baraj în arc de la noi din ţară. La inaugurare, era al cincilea baraj în arc din Europa şi al nouălea din lume. Mândria inginerilor care au construit barajul este centrala electrică, ea fiind amplasată în subteran, în masivul Cetăţuia, la o adâncime de 104 metri. Lacul Vidraru a fost creat tot în 1965 pentru a poduce energie electrică; are o lungime de 14 kilometri, lăţimea maximă este de 2,2 kilometri, o suprafaţă totală de 870 de hectare şi o adâncime de 155 de metri.
Peste lac şi baraj veghează statuia lui Prometeu, ridicata pe muntele Pleaşa, construită în 1965, care îl înfăţişează pe eroul mitologic Prometeu cu un fulger în mână, simbol al electricităţii. Pentru a ajunge la postamentul statuii, de unde panorama este şi mai frumoasă, trebuie urcată o scară cu peste 150 de trepte.
4. Cetatea Poenari, cuibul vulturilor
Unul dintre cele mai importante obiective turistice de pe Transfăgărăşan este Cetatea Poenari. Aceasta a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, construită pe post de fortăreaţă împotriva turcilor. Pentru a ajunge la ea trebuie urcată faimoasa scară cu 1.480 de trepte! Din cetate au mai rămas doar o parte din zidurile groase de altă dată dar peisajele din Munţii Făgăraş ce se deschid în faţă sunt absolut spectaculoase şi unice!
5. Lacul Învârtita de la Nucşoara, singurul lac format pe gips din România
Acesta se află în regiunea muscelelor subcarpatice dintre râurile Brădet şi Doamnei, pe raza localităţii Nucşoara. A apărut la sfârşitul secolului XIX şi are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m. Lacul s-a format pe gips, fiind singurul de acest fel din România. A fost declarat monument al naturii şi are izvoare minerale sulfatate, calcice, sodice sau sulfuroase.
6. Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, Meteora României
Lăcașul de cult este o mănăstire ortodoxă cu obşte de călugări. Este situată la 22 de kilometri sud-est de Câmpulung, pe şoseaua naţională Câmpulung-Târgovişte-Bucureşti, pe frumoasa vale a Dâmboviţei, între Cetăţeni şi Coteneşti. Cunoscut iniţial sub denumirea de „Schitul Cetăţuia Negru Vodă”, este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri. Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi, şi Izvorul Tămăduirii. Cel de-al doilea a fost adăugat datorită faptului că în altar, un izvor curge din stâncă, considerat făcător de minuni, doar în perioada dintre două mari sărbători creştine: Izvorul Tămăduirii şi Adormirea Maicii Domnului.
În mănăstire se află două biserici: cea veche, aflată într-o peşteră naturală, şi biserica nouă, zidită din lemn, în stil maramureşan. Biserica rupestră este lungă de 12 metri, lată de 4 metri şi înalta de peste 3 metri. Aceasta are două altare, unul otodox şi unul catolic. Potrivit tradiţiei locale, pe culmea abruptă de piatră, care se înalţă între Dâmboviţa şi pârâul Cetăţuia, a existat o cetate de rezistenţă zidită pe vremea ocupaţiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu şi pentru domnitorul Negru Vodă al Ţării Româneşti, care avea aici şi o peşteră de taină, numită până astăzi „Peştera lui Negru Vodă”, unde acesta şi-a ascuns bogăţiile.
În jurul ei există multe alte lucruri interesante şi misterioase, din diverse epoci. Lângă „Peşterea Moşului”, silueta „Cavalerului Trac” stă de veghe la capătul cimitirului în care se afla câteva cruci, pe care nu sunt scrise decât nume, fără o dată referitoare la momentul trecerii la cele veşnice ale adormiţilor. Împrejurimile mănăstirii sunt pline de peşteri suspendate în care au fost descoperite moaşte ale unor sihaştrii. Moaştele galbene precum ceara, frumos mirositoare şi nemişcate de mâna omului, aşezate într-o scobitură de piatră, în forma de mormânt, desupra căreia era scris pe perete în piatră: „Ioanichie Schimonah 1638”, sunt singurele moaște întregi ale unui Cuvios român din secolul al XVII-lea, păstrate până în zilele noastre.
7. Cheile şi Peştera Dâmbovicioarei
Peştera Dâmbovicioara se afla la mai puţin de 20 de kilometri de zona Bran, pe culoarul Bran-Rucăr. Aceasta s-a format în calcarele jurasice ale Masivului Piatra Craiului, în urma acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioara. Drumul spre peşteră urmează cursul râului, plin de mici cascade şi repezişuri, printr-un mic defileu pitoresc. Şoseaua merge în paralel cu aceasta, oferind pe alocuri zone de popas înverzite, înconjurate de stâncă, de o frumuseţe deosebită.
Deşi peştera nu împresionează prin lungime, este totuși cea mai mare şi mai reprezentativă din zonă. Este cunoscută înainte de anul 1579, când localnicii o foloseau pe post de ascunzătoare împotriva cotropitorilor. Apoi, a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzătoarea a doi tâlhari cunoscuţi la acea vreme, şi chiar ascunzişul unui urs.
Peştera însumează trasee de peste 250 metri, atracţiile fiind reprezentate de formaţiunile geologice deosebite (laba de urs, aripa de acvilă, cap de şarpe, piele de tigru, etc.), precum şi povestea ieşirii secrete astupate ulterior de localnici.
