Cetatea Poenari - adevărata cetate a lui Vlad Ţepeş!
În Valea Superioară a Argeşului, în comuna Arefu, sat Căpăţânenii Pământeni, pe vârful Muntelui Cetăţuia, se înalţă în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, Cetatea Poenari. Cunoscută şi sub numele de Cetatea lui Vlad Ţepeş sau Cetatea lui Negru Vodă, este o încântătoare fortăreaţă medievală, aflată în vârf de munte, la 25 de kilometri de Curtea de Argeş. Cetatea Poenari a fost pentru prima dată menţionată documentar în anul 1453. Iniţial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn. Ulterior, construcţia a fost dezvoltată în scop de refugiu de către Vlad Ţepeş, adăugându-i-se turnuri, ziduri şi dependinţe. A fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) şi posedă 5 turnuri, 4 rotunde şi unul prismatic. De-a lungul timpului, a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de "hiclenie". Legenda spune că, Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel urmăritorii. Pentru construcţie, Ţepeş a folosit târgovişteni condamnaţi pentru fapte grave. În prima etapă de construcţie, în secolul al XIV-lea, s-a realizat un turn pe plan pătrat, dependent de restul fortificaţiei. Acest turn reprezenta nucleul principal al cetăţii, fiind realizat numai din piatră şi legat cu mortar direct pe stâncă. Restul edificiului a fost realizat atât din piatră, cât şi din cărămidă. Zidurile turnului au fost consolidate cu bârne de lemn, deţinând trei niveluri de grinzi din lemn. Intrarea în turn se făcea prin al doilea nivel, întrucât primul era subteran. În N-V, lângă acest turn, se afla poarta de intrare a cetăţii, iar în S se regăseau ruinele unui avanpost al turnului. În a doua etapă de construcţie, la mijlocul secolului al XV-lea, s-a creat o fortificaţie cu patru turnuri semicirculare, de-a lungul crestei, care încadra turnul în plan pătrat. Din păcate, în urma cutremurului din 1915, partea de nord a cetăţii s-a prăbuşit. Tot în a doua etapă de construcţie, s-a mai ridicat şi o cisternă pentru apă, fiind o încăpere foarte importantă pentru orice cetate. În tencuirea pereţilor s-a utilizat mortar roşu, fiind o tehnică de tradiţie bizantină, care asigura impermeabilitate. Materialele folosite la ridicarea zidurilor au fost: piatră, mortar, bârne de lemn şi cărămidă. Tehnica de ridicare a zidurilor a fost, de asemenea, de tradiţie bizantină. Materialele descoperite în cetate, care au contribuit la datarea celor două etape, au fost: ghiulele din piatră, un vârf de săgeată în formă de frunză, vase, oale cu toartă, ceramică, discuri ornamentale, cahle pentru sobă şi cărămizi.
La Cetatea Poenari se poate ajunge urcând 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. Priveliştea de sus este impresionantă şi vă va recompensa pe deplin efortul. Odată urcate cele 1.480 de trepte zidite până în coama dealului, de la înălţimea cetăţii pot fi admirate priveliştile frumoase ale văii Argeşului, Barajul Vidraru şi Munţii Făgăraş. Personalitatea excepţională a lui Ţepeş a stârnit imaginaţia autorilor de romane, schiţe, nuvele, scenarii dramatice şi cinematografice. Aceasta a fost şi sursa de inspiraţie a scriitorului Jules Verne în compunerea romanului "Castelul din Carpaţi", inspirat din legendele despre misterioasa cetate a domnitorului Vlad Ţepeş. Cunoscută ca Cetatea lui Vlad Dracul, Cetatea Poenari a atras, de-a lungul timpului, televiziuni de renume. Jurnalişti din ţară şi din străinătate au realizat materiale documentare despre adevărata viaţă a lui Vlad Ţepeş, fiind fascinaţi de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de ţara lui Dracula.
Evenimente: În fiecare an, în luna august, la cetate se organizează "Dracula Fest", un festival care cuprinde evenimente artistice şi reconstituiri de scene istorice, cu scopul de a promova locul pe care voievodul Vlad Ţepeş l-a construit în vârf de munte.
Adresă: Judeţul Argeş, comuna Arefu, DN 7C, la 4 km distanţă de Barajul Vidraru.
Program de vizitare: miercuri - duminică, între orele 10.00 - 16.00 (cu precizarea că ultimul grup urcă la ora 14.30).
Preţuri bilete: adulţi - 10 lei; elevi/studenţi/pensionari - 5 lei; taxă de utilizare binoclu panoramic cu fise - 0,50 lei / 5 min (sumă fixă). Biletele pot fi achiziţionate şi online de pe site-ul Bilete.ro (https://www.bilete.ro)
Mai multe informaţii referitoare la Cetatea Poenari găsiţi accesând site-ul Muzeului Judeţean Argeş: http://www.muzeul-judetean-arges.ro/
