Eficienţa economică în agroturism
Agroturismul ca formă aparte de turism, cu trăsături specifice precum alimentaţie ecologică, mişcare în mediul natural, contactul cu obiceiurile şi modul tradiţional de viaţă, poate cunoaşte o extindere pe viitor.
Este necesar ca în localităţile situate în zona de deal şi de munte să se realizeze consolidarea unor gospodării agroturistice proprietatea sătenilor, unde vor fi primiţi şi cazaţi turiştii.
Practicarea agroturismului în gospodăriile populaţiei va determina creşterea veniturilor băneşti pentru acei gospodari care sunt convinşi de avantajele financiare ale acestei îndeletniciri. Iată un exemplu concludent: dacă într-o gospodărie amenajată agroturistic există două camere care se pot închiria pentru întreaga perioadă a sezonului estival – circa 100 de zile şi nopţi – şi pentru fiecare cameră se încasează 30 lei pentru o zi + o noapte, pentru cele două camere se vor încasa 60 lei, revenind pentru o lună de zile 30x60 lei = 1800 lei. Pentru hrana celor 4 turişti, în medie, care vor ocupa cele două camere se vor încasa 4x20 lei pe zi. Pentru o lună de zile încasările pentru hrană vor fi 30x80 lei = 2400 lei care adăugaţi la 1800 lei pentru cazare însumează 4200 lei pentru o lună de zile. Pentru un sezon de peste trei luni veniturile vor fi în jur de 13000 lei. Din acest venit brut se vor scădea cheltuielile pentru lenjerie, consum de energie şi apă, pentru întreţinerea grădinii de legume şi creşterea animalelor, taxe şi impozite – cheltuieli care însumate ar putea depăşi jumătate din totalul veniturilor, adică până la 7000 lei. Rezultă că acea gospodărie agroturistică se va încadra într-un venit net de circa 6000 lei pe un sezon de trei luni, revenind în jur de 2000 lei pentru o lună, ceea ce înseamnă destul de convenabil. Dacă în acea gospodărie agroturismul se va practica şi în celelalte sezoane, inclusiv sezonul de iarnă, ajungând la 5-6 luni pe an, se vor încasa 10000-15000 lei, un venit care răsplăteşte din plin eforturile de a practica agroturismul în condiţiile în care cele două camere ar rămâne nelocuite, iar pentru cultivarea plantelor şi creşterea animalelor a fost necesară numai o extindere a activităţii, pentru că, oricum, aceste îndeletniciri tot se desfăşurau.
De o eficienţă economică beneficiază şi turiştii pentru că o familie de 4 persoane (2 părinţi cu 2 copii), la un sejur de 10 zile va plăti 600 lei pentru cazare şi 800 lei pentru hrană, în total 1400 lei. Pentru o persoană cheltuielile zilnice sunt de 15 lei cazare şi 20 lei hrană, adică 35 lei, foarte avantajos în comparaţie cu alte forme de turism.
