Colţul Fermierului - Fânul de bună calitate

Se apreciază ca bun fânul care este consumat cu plăcere de animale şi are valoare nutritivă ridicată sporind producţia de lapte şi de carne. Calitatea fânului obţinut din fâneţele naturale este determinată de mai mulţi factori: compoziţia floristică (felul plantelor din iarbă), momentul cosirii ierbii şi condiţiile de uscare. Plantele valoroase din fâneţe sunt: firuţa, raigrasul, golomăţul, obsiga, ovăsciorul, trifoiul mărunt, trifoiul sălbatic, ghizdeiul, măzărichea. Momentul cosirii ierburilor este de mare importanţă atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea fânului. Dacă iarba se coseşte prea devreme, în stare "crudă", se obţine fân puţin şi cu valoare nutritivă scăzută. Dacă iarba se coseşte "bătrână", deşi se obţine fân mai mult, este puţin consumat de animale şi valoarea nutritivă este mică. Momentul cel mai potrivit pentru cosirea ierburilor din fâneţele naturale este atunci când majoritatea plantelor au înspicat (fără ca spicul să se coacă) şi trifoiul sălbatic a înflorit. Dacă se coseşte în această fază, se obţine un fân valoros din punct de vedere nutritiv şi sunt toate şansele să se producă şi otavă. Înălţimea optimă de tăiere a ierbii este de 4-7 cm, pentru a se favoriza otăvirea.
Condiţiile de uscare a fânului influenţează mult calitatea acestui nutreţ. Un fân bun, vitaminos şi bogat în proteină digestibilă şi săruri minerale trebuie să nu fie plouat în timpul uscării, nici ars de soare, culoarea ideală după uscare fiind verde intens. Ca să nu fie plouat şi nici dogorit excesiv de razele solare, fânul se usucă în condiţii optime folosind instalaţii simple - capre, prepeleci, palane - pe care cositura se aşază în strat subţire şi, fără să se mai desfacă, se lasă până la uscarea deplină. Pe vreme ploioasă, cositura se adună şi se pune imediat pe aceste instalaţii, iar la vreme secetoasă, cositura se lasă o zi în brazde (poloage), a doua zi se răsfiră poloagele şi când fânul este pe jumătate uscat, se pune pe capre şi prepeleci, unde se continuă uscarea fără ca fânul să se mai desfacă. În felul acesta, fânul se va usca lent, fără să fie dogorit de soare, îşi va menţine culoarea verde intens şi nu se va fărâmiţa. Lăsând fânul în strat subţire pe capre şi prepeleci, fără să se mai desfacă, se realizează o economie de forţă manuală de muncă ce poate fi folosită la prăşit şi alte lucrări din gospodărie.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It