Fascinanta lume a Arhipelagului Galapagos

Cu 3-6 milioane de ani în urmă, vulcanii submarini aflati la 700 km vest de Ecuator au erupt, provocând ridicarea de pe fundul Oceanului Pacific a unor mari cratere. Din ploile de cenuşă vulcanică şi din lava solidificată s-au format circa 60 insule de diferite marimi. Aşa s-a născut Arhipelagul Galapagos, dominat de vulcani, cu faleze deşertice, închizând în centru inaccesibile păduri tropicale. Într-un areal cu totul diferit de restul continentului sud-american, s-au dezvoltat aici forme de viaţă animală şi plante unice în comparatie cu cele din zone similare.

Primele relatări referitoare la aceste insule, ulterior numite Las Encantadas (blestemate), au ajuns în lumea occidentală prin 1535, trimise de episcopul de Panama, Tomas de Berlanga. El a observat în timpul unei călătorii pe mare de-a lungul coastelor incaşe necunoscute şopârle cu capete de dragon, broaşte ţestoase enorme şi nenumărate specii de păsări exotice. Acestea nu se temeau de om, trăiau într-un veritabil paradis, care s-a schimbat doar atunci când marinarii au început să debarce regulat pe acele pământuri pentru a-şi face provizii din carnea gustoasă a giganticelor ţestoase elefant, cântărind până la 250 kg. De altfel, insulele au fost botezate tocmai după numele acestor ţestoase, cărora în limba spaniolă li se spunea "galapago".

Naturalistul englez Charles Darwin le-a vizitat prima dată prin 1835. Deşi ţărmurile aride, acoperite de lavă şi cenuşă vulcanică nu l-au atras, la o privire mai atentă a fost fascinat de mulţimea speciilor întâlnite şi de felul cum acestea se adaptaseră, secole de-a rândul, la condiţiile existente. Un exemplu în acest sens era o specie de cinteză care, cu ajutorul unui ac de cactus ţinut în cioc, scobea lemnul putrezit, căutând larve. Darwin a presupus că datorită anumitor împrejurări, strămoşii acestei păsări rămăseseră izolaţi în insule şi, pentru a supravieţui, învăţaseră să folosească acele de cactus drept unelte. Alte soiuri de cinteze, cunoscute şi sub numele de cinteze-Darwin, şi-au adaptat ciocurile pentru a putea culege seminţe, a prinde insecte sau a extrage nectarul din florile de cactus. Asemenea observaţii au stat la baza faimoasei lucrări "Asupra originii speciilor". Şi astăzi există încă numeroase specii de animale în Insulele Galapagos care au suferit o evoluţie specială. Sunt graţioasele şopârle de mare, care arată ca nişte dinozauri, fiind de fapt animale ce trăiesc pe uscat, dar care au învăţat să se hrănească cu algele din mediul marin. Acestea au la origine, probabil, iguana, care a ajuns aici cu mii de ani în urmă, poate pe trunchiuri purtate de ape de pe continent.

Chiar şi populaţiile mai puţin numeroase, cum sunt ţestoasele gigant, de până la 1,5 m lungime, au putut supravieţui aici. De asemenea, găsim şi cormorani care, neavând duşmani naturali, s-au dezvăţat să mai zboare, pinguini pitici, ciudaţii lei de mare şi alte foci, precum şi mai mult de o sută de specii de păsări, dintre care cele 28 de varietăţi de cinteză-Darwin pot fi întâlnite numai în Galapagos. Dintre plante, 47% cresc numai aici, iar 37% dintre peştii existenţi trăiesc exclusiv în apele arhipelagului! În 1959, guvernul ecuadorian a declarat Arhipelagul Galapagos(numele oficial: Archipielago de Colon) parc naţional, pentru a-i proteja flora şi fauna.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!