Colţul Fermierului - Folosirea tescovinei

Din partea rezultată după stoarcerea strugurilor la teasc (tescovina), se poate obţine prin distilare un rachiu de tescovină. Acest rachiu nu va avea gust şi miros greu, foxat, numai dacă înainte de distilare tescovina este supusă fermentaţiei după o reţetă greoaie, pretenţioasă: tescovina se pune la fermentat în vase din lemn, plastic sau beton, se presează prin batere cu un mai din lemn, deasupra se pune un strat izolator din pământ care, de asemenea, se bătătoreşte. În acest strat de pământ se face o gaură până la tescovină, prin care se înfige un tub de fermentare. Acest procedeu complicat îl pot aplica numai amatorii de rachiu din tescovină pură. Mai simplu, tescovina (din care s-au scos ciorchinii) se poate amesteca cu borhotul din prune sau mere, înainte de începerea fermentaţiei, prin adăugarea a 200 ml apă şi 30-40 gr zahăr pentru fiecare kilogram de tescovină. Amestecul de tescovină cu prune sau cu mere zdrobite se face în vase mai mici, pentru a se distila separat, astfel ca mirosul de tescovină să nu influenţeze cantităţi mari de rachiu.

Tescovina proaspătă, nefermentată, fără ciorchini, mai poate fi folosită ca furaj, în cantităţi mici - 0,5 kg/zi pentru un animal - în furajarea porcinelor şi taurinelor şi un kilogram la 20 păsări. Ca îngrăşământ organic, tescovina amestecată cu alte resturi din gospodărie - frunze, paie umede, vrejuri - se poate transforma în compost care, bine putrezit, se foloseşte în aceleaşi condiţii ca şi gunoiul de grajd.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It