Colţul Fermierului - Valorificarea producţiei de fructe

Producţia mare de fructe din acest an ar putea determina în unele gospodării imposibilitatea recoltării în întregime din cauza lipsei vaselor şi lipsei forţei de muncă. Este un aspect păgubitor faptul de a rămâne cantităţi însemnate de fructe nerecoltate, deoarece acest neajuns se soldează cu serioase pagube economico-financiare pentru gospodărie. Pe lângă aceasta, fructele căzute din pomi şi neadunate împiedică păşunatul animalelor în acele locuri deorece - după cum este bine ştiut - vitele se pot îneca sau suferi tulburări digestive. Pentru impulsionarea acţiunii de recoltare a întregii producţii de fructe sunt necesare unele măsuri operative, aplicate diferenţiat, aşa cum cere situaţia din fiecare gospodărie.

- Este necesar ca borhotul să nu fie ţinut inutil prea multe zile în vasele de fermentare, să fie la timp distilat pentru a se obţine rachiul, respectiv şi vasele în care a fermentat să fie cât mai repede eliberate pentru a se putea pune la fermentare o nouă cantitate de fructe. Semnele după care se apreciază că borhotul este suficient de fermentat ţi se poate distila sunt următoarele: "a căzut podul", adică a scăzut considerabil nivelul borhotului din vas; între borhot şi pereţii vasului s-a format un spaţiu (un gol) de circa un centimetru; zeama borhotului gustată nu mai este dulce şi începe să prindă gust acrişor.

- Pentru grăbirea fermentării borhotului din mere şi pere, imediat după tocarea lor şi completarea cu o cantitate suficientă de apă, se poate adăuga o maia din drojdie folosită la panificaţie, diluată în apă călduţă (nu fiartă) - un pachet de drojdie la 500 litri de borhot. Maia călduţă se amestecă treptat în tocătura de mere, încât să cuprindă întreaga masă de borhot. În felul acesta merele tocate vor fermenta mai repede şi se va putea elibera vasul. Se poate recolta întreaga cantitate de mere şi pere, deoarece merele şi perele se pot depozita în grămadă, sub un acoperiş, până la venirea gerului. O parte din merele care nu se pot folosi pentru consum sau borhot, chiar dacă nu au valoarea altor nutreţuri suculente precum sfecla şi dovlecii, pot fi folosite în furajarea vacilor pentru lapte, în cantitate de 2-3 kg/zi, bine tocate, presărate cu tărâţe, fără să conţănă pământ şi să nu fie putrede sau îngheţate.

- Cantităţi însemnate de prune se pot prelucra în magiun, gem şi compot. În lipsa cuptoarelor pentru uscat prune, cantităţi mai reduse se pot deshidrata prin uscare în cuptorul aragazului sau scoaterea sâmburilor şi scufundarea pentru câteva secunde în apă clocotită, după care prunele fără sâmburi şi opărite se pot usca la soare pe acele gratii (grătare) confecţionate din şipci din lemn.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It