Colţul Fermierului - Folosirea îngrăşămintelor naturale
În plin sezon de primăvară, la pornirea culturilor în vegetaţie este un moment potrivit pentru a se consuma rezervele de îngrăşăminte naturale existente în gospodărie. Fertilizarea culturilor agricole cu îngrăşăminte naturale prezintă avantaje importante: se obţin produse agroalimentare nepoluate, în conformitate cu cerinţele ecologice, se reduc cheltuielile pentru cumpărarea îngrăşămintelor chimice; se eliberează locul unde se acumulează îngrăşămintele naturale, iar în felul acesta se exclude riscul degradării lor.
Principalele îngrăşăminte naturale care se pot acumula, ca produse secundare în orice gospodărie, sunt următoarele:
# Gunoiul de grajd nefermentat - aşa cum se scoate din grajd - este mai puţin recomandat a se administra ca atare. Se poate administra în cantităţi de 500-600 kg la o prăjină de teren, înainte de arat, numai pe terenurile nisipoase şi pe cele argiloase. Este indicat ca gunoiul scos din grajd să fie depus la o platformă pentru fermentare şi folosit în anul următor.
# Gunoiul de grajd fermentat (bălegarul putrezit) este cel mai indicat şi se poate folosi la toate culturile şi pe toate tipurile de sol, o dată la 2-3 ani, în cantităţi de 300-400 kg la o prăjină de teren, administrat cu una-două zile înainte de efectuarea arături. Se poate folosi şi direct la rădăcinile plantelor, în cantităţi de 0,3-0,5 kg la un cuib de porumb, cartofi sau legume, 15-20 kg la un pom pe rod, 5-6 kg la un pom tânăr sau la un butuc de viţă de vie, înainte de săpatul la cazma.
# Compostul este un îngrăşământ natural obţinut prin putrezirea resturilor vegetale din gospodărie (frunziş, paie, vrejuri) depuse la o grămadă. După putrezirea completă, compostul se foloseşte în aceleaşi condiţii ca şi gunoiul de grajd, în cantităţi de 700-800 kg la o prăjină de teren.
# Urina şi mustul de grajd care s-au acumulat în bazinul amenajat în exteriorul grajdului se pot administra în cantităţi de 2-3 litri la un pom tânăr, 5-6 litri la un pom pe rod, 1-2 litri la un butuc de vie. Urina de grajd se poate administra şi pe terenul arabil, înainte de arat, în cantităţi de 130-150 litri la o prăjină de teren. Pe păşuni şi fâneţe, urina se administrează în cantităţi 130-150 litri la o prăjină de păşune unde există zăpadă şi aceeaşi cantitate diluată în 4 părţi apă dacă se administrează direct pe iarbă.
# Gunoiul de păsări (găinaţul) este un îngrăşământ valoros, care se foloseşte 1 kg dizolvat câteva zile în 5-6 litri apă. Din această soluţie se administrează 0,5 litri la un cuib de legume, cartof sau porumb, fără să atingă plantele.
# Cenuşa - numai cea obţinută din arderea lemnelor, paielor şi cocenilor - 100 gr la un metru pătrat de teren, înainte de arat, 1-1,5 kg la un pom pe rod şi 300 gr la un pom tânăr sau la un butuc de viţă de vie, înainte de săpatul la cazma.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
