Editorial LA ŢINTĂ - Ziua din care lumea n-a mai fost cum o ştiam
Au trecut 16 ani de la acea zi de doliu mondial. În 11 septembrie 2001 s-a înregistrat cel mai mare atac terorist din istoria modernă a lumii. Şi nu neapărat prin distrugeri, ci prin consecinţe. Nu voi reveni acum asupra istoriei cunoscute de majoritatea oamenilor care refuză să trăiască rupţi de realitate. Prăbuşirea Turnurilor Gemene de la New York, lovite de două avioane capturate de către terorişti, atacul ratat asupra Pentagonului, dar nu pentru că forţele de securitate americane au reacţionat prompt şi tot ceea ce s-a mai întâmplat în acea zi are destule aspecte neelucidate până astăzi. Şi, deopotrivă, nişte similitudini cu fapte istorice din trecut. Şi m-aş referi în primul rând la împrejurările care au determinat intrarea SUA în Al Doilea Război Mondial. Preşedintele Franklin Delano Roosevelt îşi dorea acest lucru, dar majoritatea americanilor nu voia să audă despre implicarea în conflictul european, pe modelul din Primul Război Mondial. Există temeiuri care susţin bănuielile conform cărora se ştia despre intenţiile agresive ale japonezilor, după ce specialiştii decodaseră codul secret prin care se comunica între Tokyo şi Ambasada de la Washington. Sunt destui cei ce susţin şi acum că atacul forţelor combinate nipone din decembrie 1941, de la Pearl Harbour, putea fi prevenit. O succesiune de întâmplări considerate nefericite au împiedicat acest lucru şi i-au oferit lui Roosevelt pretextul pentru intrarea ţării în luptă, pe valul revoltei populare generate de ticăloşia imperialiştilor japonezi. Care au fost pedepsiţi cumplit prin distrugerea oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, în 6 şi 9 august 1945, prin primele bombardamente atomice din istoria lumii. În acele zile, lumea a intrat în era nucleară şi totul s-a schimbat radical!
Este greu de crezut că serviciile secrete americane n-aveau habar despre intenţiile organizaţiei teroriste Al-Qaeda, condusă de miliardarul saudit Osama bin Laden. La urma urmei, acesta era o creaţie a lor şi îl sprijiniseră să lupte împotriva sovieticilor invadatori ai Afganistanului. Numai că, la un moment dat, le scăpase de sub control şi continuase după sfârşitul războiului rece lupta sa, dusă sub steagul Islamului contra "necredincioşilor" din decadenta lume capitalistă. America era ţinta sa principală, iar fanatismul religios al fundamentaliştilor musulmani care-l urmau ca pe un nou profet îi servea de minune scopurile. Atacul terorist din 11 septembrie l-a găsit pe preşedintele SUA de atunci, George W. Bush, la o şcoală din Florida. Imitându-l parcă pe predecesorul Roosevelt, a declarat război total terorismului, declanşând vânătoarea internaţională a lui Osama bin Laden. O parte din libertăţile cetăţeneşti americane s-au restrâns, iar sumele vărsate în visteriile serviciilor secrete şi ale armatei au fost impresionante. Rezultatul se ştie: intervenţia militară din Afganistan, al doilea război din Irak, soldat cu prinderea şi executarea lui Saddam Hussein şi, în final, cu găsirea ascunzătorii lui Osama, din Pakistan şi executarea sa de un comando american, în timpul preşedintelui Barack Obama. Consecinţa a fost recrudescenţa terorismului, apariţia Organizaţiei Stat Islamic, care a preluat steagul războiului religios, provocând instabilitate politică şi o sumedenie de victime în rândul populaţiei civile din întreaga lume. Care, evident, nu mai este ce-a fost şi nicidecum mai bună - aşa cum şi-ar fi dorit oamenii de rând. Lupta pentru putere s-a ascuţit în întreaga lume şi este de ajuns să ne uităm în jurul nostru pentru a avea mai multe dovezi decât ne-am dori. Rusia lui Putin încearcă să-şi recupereze statutul de mare forţă pe scena politică a lumii şi profită de toate slăbiciunile democraţiei, fără să-şi facă probleme când modifică frontierele unor state, aşa cum s-a întâmplat cu Ucraina. Slaba reacţie a democraţiilor occidentale îl favorizează la fel cum s-a întâmplat şi în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial cu Hitler. Din nefericire, România - prin poziţia sa geostrategică - se află, după cum ştim, la confluenţa intereselor marilor puteri. N-aş vrea să inventariez acum situaţiile care amintesc de problemele cu care se confrunta în perioada interbelică sau cu slăbiciunile liderilor ei de astăzi. Dar nu pot să fiu atât de inconştient încât să nu mă tem de zilele grele care ne aşteaptă până la următoarea comemorare a lui 11 septembrie 2001...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
