Colţul Fermierului: Otava - un fân de calitate
În vara aceasta, ploile abundente au creat condiţii pentru a se recolta a doua coasă - otava - pe întinse suprafeţe de fâneţe. Otava este considerată de crescătorii de animale un fân cu însuşiri superioare, motiv pentru care este folosită pe timpul iernii pentru furajarea unor categorii de animale favorizate: oi şi vaci în timpul fătării şi în primele zile de lactaţie, miei, viţei şi mânji în perioada înţărcării. Pentru a beneficia de creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de otavă, trebuie ţinut cont de unele considerente:
- cositul să se facă atunci când iarba are cel puţin 20 de centimetri înălţime. Este bine ca în momentul cosirii, plantele să fie înspicate;
- trebuie găsit momentul să se cosească pe o vreme secetoasă, pentru ca uscarea să nu creeze dificultăţi, având în vedere că otava este mai pretenţioasă la uscare în comparaţie cu fânul din prima coasă. Otava cosită trebuie ferită pe cât posibil de ploaie, de aceea este bine să existe un număr suficient de capre şi prepelece pentru situaţia în care vremea devine umedă;
- o uscare convenabilă se realizează dacă se transportă otava verde sau parţial uscată în şoproane şi poduri, unde se continuă uscarea la umbră. Acest procedeu este indicat în situaţia în care mai există şoproane şi poduri neocupate;
- dacă vremea este călduroasă, otava din plantaţiile pomicole se poate lăsa pe sol, să se usuce la umbră, apoi, fără întârziere, se adună şi se depozitează uscată;
- având în vedere că este un fân mărunt şi uniform, este indicat ca otava să se depoziteze pentru iarnă în poduri şi şoproane;
- se recomandă ca otava să se cosească şi să se usuce până în prima decadă a lunii septembrie, pentru a nu fi surprinsă de răcirea vremii şi căderea primelor brume.
Pe terenurile de pe care în această vară s-au obţinut două coase - fân şi otavă - în primăvară timpuriu se vor administra îngrăşăminte în următoarele cantităţi, pentru o prăjină de fâneţe: 4 kg azotat sau 200 kg bălegar putrezit sau 100 litri urină de grajd dizolvată în 200 litri de apă.
.........................
Salată şi spanac pentru toamnă
Apreciate ca valoroase trufandale de primăvară, salata şi spanacul încep să aibă căutare şi la sfârşitul toamnei, o cură de verdeţuri la intrarea în iarnă fiind foarte folositoare organismului prin refacerea rezervelor de fier, magneziu, calciu, vitamine. Pentru a recolta salată şi spanac în pragul iernii, culturile respective se înfiinţează în cursul lunii august. Acestea se pot plasa pe terenuri unde au fost castraveţi, cartofi şi varză de vară, tomate, ceapă sau usturoi. Terenul se curăţă de vreji şi, dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte chimice sau bălegar la cultura anterioară, se administrează prin împrăştiere cât mai uniformă 3 kg bălegar putrezit sau 30 grame îngrăşăminte complexe (NPK) la fiecare metru pătrat. Se sapă la cazma, se mărunţeşte cu sapa şi grebla metalică şi se modelează în răzoare (straturi). Se seamănă în perioada 15-25 august în şănţuleţe adânci de 2-3 cm, la distanţă de 20-25 cm între rânduri, sămânţa fiind presărată în şănţuleţe mai rar, ca să nu se mai facă răritul. Şănţuleţele se astupă cu pământ şi se bătătoresc uşor cu dosul cazmalei, pentru ca sămânţa să ia bine contact cu pământul şi să răsară mai repede. Dacă pământul este uscat, după însămânţare se udă cu stropitoarea cu orificii mărunte. La jumătatea toamnei, când vremea se răcoreşte, aşezarea sub formă de tunel a unei folii peste semănătură protejează plantele şi grăbeşte ajungerea la recoltare. Scheletul tunelului se confecţionează din vergele metalice sub formă de arcade sau nuiele groase înfipte direct în pământ, arcuite. La capete, tunelul rămâne deschis pentru aerisire. Dacă toamna este călduroasă şi lungă, culturile de spanac şi salată ajung la recoltare şi neprotejate.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
