Personalitatea zilei de 20 decembrie: Andrei Şaguna
Andrei Şaguna (n. 20 decembrie 1808, Mişcolţ, Ungaria - d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române.
Andrei Şaguna s-a născut în decembrie 1808 la Mişcolţ, în nordul Ungariei, din părinţi aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Şaguna, tatăl lui Andrei Şaguna, a trecut în 1814 la catolicism. În 1817, Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început şcoala la Mişcolţ. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piarişti din Pesta. Între 1826-1829 urmează Filozofia şi Dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vîrşeţ unde urmează Teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugăreşte şi ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect controversat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităţilor imperiale absolutiste în ianuarie 1847. În ziua de 2 februarie 1834, în biserica catedrală din Carloviţ a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Şaguna. Atunci el a spus: "Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez". Pe 2 decembrie 1847, în "Biserica Dintre Romani" din Turda, Andrei Şaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe. Este hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la Carloviţ, de către episcopul sârb Iosif Raiacici. Atunci a spus: "Se cere de la mine ca, prin ocârmuirea mea, să se pună în lucrare reînvierea diecezei noastre transilvane, şi reînvierea aceasta să corespundă trebuinţei Bisericii, mântuirii poporului şi spiritului timpului" La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaţii, duce petiţia de la Blaj la Viena împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiţie împăratului austriac. Ideea unităţii românilor este conţinută în "Memoriul" naţiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat şi Avram Iancu.
Angajamentul lui Şaguna luat la Carloviţ începe să prindă viaţă. La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială întemeiată pe banii lui Şaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărţi şi istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază "Telegraful Român", singurul ziar românesc cu apariţie neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie şi pedagogie şi care, astăzi, îi poartă numele de "Seminarul Andreian". Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Naţional "Andrei Şaguna".
În 1861, mitropoliţii Andrei Şaguna (ortodox) şi Alexandru Sterca-Şuluţiu (greco-catolic), la Conferinţa naţională de la Sibiu, au declarat naţiunea română liberă şi i-au afurisit pe cei care vor mai îndrăzni să strice legătura dintre fraţii de acelaşi sânge. Andrei Şaguna dăruieşte în 1870 suma de 2.000 florini şcolii din Brad. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 titluri de manuale şcolare. Andrei Şaguna sprijină ideea lui Ioan Puşcariu de a înfiinţa Astra. Şaguna este ales primul preşedinte al Astrei.
"Şaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat speranţe şi vigoare, a pus plugul în brazdă şi a dezţelenit ceea ce ameninţa să devină pârloagă". Aşa a procedat şi în Ţara Moţilor unde neştiinţa de carte în rândul românilor ortodocşi era foarte mare şi se datora sărăciei, şi mai ales lipsei de organizare. Situaţia şcolilor româneşti ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de şcoli, învăţătorii, manualele şcolare, şi mai ales o instituţie care să dea învăţătorilor cunoştinţele necesare. Comunicările (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.
Prin Andrei Şaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spaţiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, şi prima care-şi manifesta autonomia faţă de Stat. Ultimii trei ani din viaţă au fost marcaţi de boală şi de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 ani de la venirea în Transilvania ca episcop, a refuzat să participe (aşa cum va respinge bustul cadou făcut de preoţii braşoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalităţii), retrăgându-se la Răşinari, unde va şi muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, în cripta sa de la Răşinari, fără predică şi fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
