Personalitatea zilei de 19 octombrie: Victor Babeş
Victor Babeş (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost fiul lui Vincenţiu Babeş. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe. De asemenea, este fondatorul şcolii româneşti de microbiologie.
Victor Babeş s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincenţiu Babeş, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul. Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874-1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul acestuia, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat "Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses" (1885). În anii 1885-1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch. În 1881 primeşte titlul de conferenţiar (docent privat), iar în 1885, postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887, Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie.
Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 40 microorganisme patogene. De o deosebită importanţă este descoperirea unei clase de paraziţi - sporozoari intracelulari nepigmentaţi - care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internaţional de Zoologie din Londra (1900), aceşti paraziţi sunt clasificaţi în genul Babesia. În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani "Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti".
Victor Babeş, datorită formaţiei sale ştiinţifice de bază, a creat concepţia ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecţios", sinteză a microbiologiei cu histopatologia. Activitatea lui Babeş a influenţat şi dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia. Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor. În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).
Pe lângă activitatea ştiinţifică, Babeş a fost preocupat de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, în special în combaterea şi prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca şi tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esenţa socială a acesteia şi în 1907 a susţinut: "Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu: împroprietărirea ţăranilor." De asemenea, Babeş s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităţilor, organizarea ştiinţifică a luptei antiepidemice etc. Concepţia sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: "Consideraţiuni asupra raportului ştiinţelor naturale către filozofie" (1879) şi "Credinţă şi ştiinţă" (1924). Babeş a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum şi fideismul. A susţinut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii şi al cauzalităţii. Victor Babeş a pus bazele publicaţiilor "Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie" (1889), "România medicală" (1893) şi "Archives des sciences médicales" (1895).
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
