Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 21 aprilie 2026 15:54

Personalitatea zilei 15 septembrie: Neagoe Basarab

 

Neagoe Basarab (n. cca. 1459 - d. 1521) a fost domnul Ţării Româneşti între 1512 şi 1521. Soţia sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. După unii, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu şi al soţiei acestuia, Neaga, după alţii, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, iniţierea în cele şapte arte liberale. Cunoştea limbile latină, greacă şi slavonă. A călătorit prin câteva ţări din Europa Centrală şi prin Imperiul Otoman. La încheierea acestor călătorii, preia diverse funcţii în structurile statale ale Ţării Româneşti. Este numit succesiv în dregătoriile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) şi mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).

După ce a urcat pe tronul Ţării Româneşti (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerţului şi meşteşugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să menţină relaţii de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relaţii diplomatice cu Veneţia şi Roma, şi chiar să medieze conflictul dintre creştinii ortodocşi şi catolici. Continuă viziunea şi obiectivele politice iniţiate de Ştefan cel Mare şi încearcă să realizeze o coaliţie a statelor răsăritene împotriva expansiunii turceşti. În anul 1519, Neagoe Basarab împreună cu Ştefan al IV-lea trimit un singur ambasador la Vatican, prin intermediul căruia "Basarab şi aleşii săi fii Theodosie şi Petru şi urmaşii săi şi Ştefan şi fiii săi" promiteau că vor participa alături de ceilalţi principi creştini şi de papă, la "sfânta expediţie împotriva lui Selim, tiranul turcilor". Ţara rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman.

Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole. Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517). Pe lângă multe alte ctitorii, a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină, "ca să nu fie spre batjocură limbilor străine". Reprezentările de pe faţada exterioară a bisericii prevestesc - înainte de apariţia reformei protestante - pictura exterioară moldovenească şi inaugurează după cum afirmă Sorin Ulea şi Paul Chihaia o viziune militantă unitară a românilor ortodocşi în lupta împotriva turcilor.

Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie", scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654). Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în "învăţăturile" sale către fiul său Teodosie, aşternuse pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci şi principii de guvernare a sufletului, care oferă celor ce le vor urma moştenirea adevăratelor valori, cele spirituale. Această monumentală lucrare a fost creată între anii 1513-1521. În volumul "Monumenta Romaniae Vaticana" apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că "învăţăturile" lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o "întărire" doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.

Pin It