Personalitatea zilei de 8 septembrie: Antonin Dvorak
Antonin Leopold Dvorak (n. 8 septembrie 1841, Nelahozeves - d. 1 mai 1904, Praga; numele său se pronunţă aproximativ 'dvo-jac) a fost un compozitor de muzică clasică originar din regiunea Boemia, din Cehia. Antonin Dvorak s-a născut la data de 8 septembrie 1841 în satul Nehalozeves, aşezat pe malul Vltavei, în apropiere de Praga. Ca fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noţiuni muzicale le va învăţa de la organistul oraşului Zlonice. Tatăl viitorului compozitor avea un han ţărănesc, iar mama lui era în serviciul unei familii princiare pe nume Lobkowitz din apropierea satului natal.
Antonin va creşte în ambianţa atmosferei de la ţară şi din fragedă copilărie va cânta împreună cu copiii ţăranilor melodiile populare şi va deprinde cântările bisericeşti în biserica satului alături de coriştii bisericii. Este atras de dansurile tinerilor de la ţară, iar acest lucru îi va influenţa definitiv tehnica compoziţiei de mai târziu, ce-l va face celebru în întreaga lume.
Unul dintre primii lui profesori de muzică, Josef Spitz, organist de meserie, îl va învăţa să cânte la vioară şi, nu după mult timp, Antonin la vârsta de 8 ani va intra în mica orchestră de pe lângă hanul tatălui său. După ce va termina stagiul şcolar în satul natal, în anul 1853 va fi găzduit de unchiul său în oraşelul Zlonice şi va studia pianul, vioara şi viola, precum şi teoria muzicii şi canto coral cu profesorul Antonin Liechmann (1808-1879). Despre acest profesor, compozitorul îşi va aminti cu drag pe tot parcusul vieţii, mai cu seamă că acesta îl va iniţia în aprofundarea tradiţiilor naţionale muzicale ale Cehiei. Un rol important în formarea muzicală a lui Dvorak îl vor avea cantorii bisericii de la care tânărul Antonin va învăţa meşteşugul cântărilor bisericeşti în tradiţia husită. Cehia se va confrunta începând cu sfârşitul secolului al XIV-lea cu o serie de mişcări socio-politice şi religioase în care un rol important l-a jucat Jean Hus. Acesta a fost influenţat în gândirea lui de mişcarea lui Wycliffe din Anglia. Acestă influenţă a dat naştere mişcărilor religioase de eliberare naţională, în care protestantismul a jucat un rol important în dezvoltarea şi întărirea trăsăturilor naţionale ale culturilor popoarelor Europei din care făcea parte şi Cehia. Spre deosebire de umanism, la care a aderat un număr mic de persoane, protestantismul s-a dovedit a fi o reformă religioasă în sânul lumii catolice care a cuprins o mare parte a Europei şi s-a transformat într-un curent de masă care s-a răspândit din Anglia până în Franţa şi Germania, iar apoi în Cehia şi Polonia. Protestantismul din punct de vedere cultural a jucat un rol pozitiv în viaţa socială a Europei şi a cultivat un interes sporit pentru cultura şi limba naţională şi mai cu seamă pentru cântecul popular.
Principiul "cine cântă, acela se roagă de două ori", preluat din tradiţia patristică răsăriteană, s-a potrivit perfect pe structura spirituală a poporului ceh. Jean Hus a studiat muzica populară şi el însuşi a compus muzică populară. N-a fost însă un compozitor în înţelesul propriu al cuvântului, dar melodiile lui s-au răspândit cu repeziciune şi în acestă atmosferă a colindelor cehe şi a melodiilor populare s-a format şi tânărul Antonin Dvorak.
Mişcarea husită s-a bucurat în mediul religios din Cehia şi de activitatea unui alt renumit reformator, Ieronim de Praga, unul dintre savanţii culturii cehe cu titluri universitare la patru universităţi europene. Ieronim de Praga va continua munca de culturalizare a cehilor începută de Jean Hus şi s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învăţăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii, în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi şi muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influenţa melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producţii muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară.
Tradiţia muzicală a Cehiei din perioada husită a dezvoltat genul cântecului coral şi al imnului religios, care au dobândit cu timpul un caracter naţional. Mişcarea husită a avut un ecou larg în vestul Europei şi a influenţat într-o oarecare măsură şi protestantismul german iniţiat de cunoscutul reformator Martin Luther. Acesta îl consideră pe Jean Hus pricipalul promotor al ideilor reformei din vestul Europei.
La începutul secolului al XVII-lea, Cehia va cunoaşte dominaţia habsburgică şi timp de aproape 300 ani, limba cehă a fost interzisă, cărţile şi monumentele de cultură, în special culegerile de cântece, au fost distruse. Cantorii, adepţi ai mişcării husite de altă dată, au continuat şi pe mai departe să culeagă cântecele populare şi au păstrat în felul acesta originalitatea culturii muzicale cehe. Profesorul Liechmann s-a remarcat şi el printr-o astfel de muncă de culegere şi de notare a cântecelor populare, ce aveau şi o destinaţie religioasă. El a observat talentul tânărului Antonin, care sub îndrumarea sa făcea progrese remarcabile. Tânărul Dvorak va compune primele piese instrumentale, scrise în cea mai mare parte pe teme melodice populare şi de dans cehe, pe care compozitorul de mai târziu le-a îndrăgit toată viaţa.
