Colţul micului fermier - Lupta cu seceta
În unele localităţi din zona Curtea de Argeş - mai ales acolo unde sunt soluri nisipo-lutoase - efectele secetei pot apărea în decurs de 8-10 zile, în cazul în care nu plouă şi vremea este foarte călduroasă. În astfel de situaţii se impune asigurarea apei pentru culturile agricole, în special pentru plantele legumicole şi pentru pomii tineri. Pentru udatul grădinilor de legume se pot aplica mai multe procedee, cum ar fi:
- udatul cu cana şi găleata la fiecare plantă în parte cu o cantitate suficientă de apă;
- udatul cu furtunul acolo unde există instalaţii proprii de apă, fără a se consuma din rezerva vitală a localităţii;
- udatul pe brazde şi rigole amenajate cu sapa printre rândurile de plante;
- udatul cu mici aspersoare puse sub presiune, capabile să producă ploi artificiale;
- udatul prin picurare, folosind sticle din plastic montate pe suporturi din lemn, cu orificii cât să permită picurarea lentă a apei la rădăcinile plantelor.
La udarea plantelor pe timp secetos este necesară respectarea unor reguli, dintre care trebuie amintite:
- apa pentru udat nu trebuie să conţină săruri sau substanţe toxice, fiind recomandată cea provenită din puţuri şi gârle sau bălţi populate de peşti şi batracieni;
- lichidul folosit la udat nu trebuie să fie prea rece;
- trebuie evitat udatul pe timp de arşiţă, fiind recomandat cel efectuat dimineaţa sau seara;
- este de preferat udatul mai des, utilizând cantităţi moderate de apă, care să nu producă risipă prin băltiri;
- în momentul udării culturilor, terenul trebuie să fie curăţat de buruieni - prin efectuarea prealabilă a plivitului şi prăşitului.
În afară de asigurarea apei pentru plante prin procedeele de udare prezentate mai sus, efectele dăunătoare ale secetei pot fi micşorate şi prin unele lucrări efectuate la timp, cum ar fi combaterea buruienilor prin plivit şi prăşit. Acestea pot fi lăsate deasupra solului lucrat cu scopul de a se împiedica astfel evaporarea apei din sol. Pe timp de secetă este necesar să se efectueze prăşitul culturilor chiar dacă nu există buruieni, pentru că astfel se astupă crăpăturile de la suprafaţa solului şi se diminuează considerabil pierderile de apă prin evaporare. La plantele tinere - cum ar fi la porumb, înainte de înspicare ori la culturi de legume pentru toamnă - înainte de udare se poate pune la rădăcinile fiecărei plante azotat de amoniu (cam cât o linguriţă), deasupra rădăcinilor, dar cu foarte mare grijă, pentru a nu fi atinsă planta! Scopul este acela ca apa provenită din udare sau de la o eventuală ploaie să facă reacţie cu îngrăşământul, ajutând astfel la creşterea capacităţii de rodire a plantelor.
