În ultimele 3 luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie
Este vorba despre persoane care au călătorit în zone endemice din Africa (câte 4 cazuri în lunile noiembrie și decembrie și 3 cazuri în ianuarie). Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese. Malaria este o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles). Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari.
Mai multe informații cu privire la malarie și alte boli tropicale care pot fi asociate călătoriei puteți găsi pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică: https://insp.gov.ro/centrul…/sfaturi-pentru-calatori/.
Malaria este o boală severă, care la om poate fi cauzată de patru specii distincte de protozoare din genul Plasmodium, care sunt transmise prin înțepătura infectantă a unei femele de țânțar Anopheles. Alte căi de transmitere ale malariei sunt transplacentar, prin utilizarea de ace non-sterile între utilizatorii de droguri, prin transfuzii de sânge sau transplant de organ.
Perioada de incubație este dependentă de specia de Plasmodium, fiind de 9-14 zile pentru P. falciparum, 12-18 zile pentru P. vivax și P. ovale, 18-40 zile pentru P. malariae. Anumite tipuri de P. vivax, cea mai mare parte regăsite în zonele temperate, pot avea o perioada de incubație de 6-12 luni. În cazul transmiterii transplacentare sau sanguine, perioada de incubație este mai scurtă.
Caracteristicile clinice ale formei necomplicate de malarie sunt comune pentru cele 4 specii, diferită fiind evoluția acestora. În timp ce infestările cu P. falciparum sunt caracterizate de imprevizibilitate, P. vivax tinde să provoace simptome severe mai devreme în evoluție, iar infestările cu P. malariae și P. ovale au un debut gradual. Simptomele sunt nespecifice, cele mai frecvente febra (devenită în unele țări tropicale sinonim al malariei), vărsăturile și hipotensiunea ortostatică. În cele mai multe cazuri, malaria este diagnosticată clinic pe baza episoadelor de febră sau în funcție de aspectul febrei.
Diagnosticarea promptă și acurată a malariei favorizează ințierea rapidă a tratamentului specific. În cazul întârzierii tratamentului, evoluția poate fi către comă, convulsii generalizate, hiperparazitemie, anemie hipocromă, tulburări hidroelectrolitice, insuficiență renală, hipoglicemie, hemoglobinurie paludică, colaps cardiovascular cu șoc, coagulare intravasculară diseminată, edem pulmonar, deces. În țările endemice pentru malarie, copiii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani și femeile însărcinate dezvoltă cu o frecvență mai crescută forme severe de malarie.
În pofida eforturilor de eliminare a malariei, aceasta continuă să reprezinte o important problemă de sănătate publică la nivel mondial. Pandemia de COVID-19 a influențat în mod negativ situația bolii, prin întreruperea prevenției și tratamentului. Astfel, în anul 2020 au fost înregistrate 241 milioane de cazuri de malarie la nivel global, cu 14 milioane mai multe decât în anul precedent. Incidența malariei a înregistrat în anul 2020 o creștere cu 5% comparativ cu anul 2019, după ce înregistrase o scădere substanțială în ultimii 10 ani ca urmare a eforturilor crescute de reducere a morbidității și mortalității. Peste 100 de țări și teritorii din Africa, Asia de Sud și Sud-Est, America Centrală și de Sud, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceania sunt considerate endemice, principala regiune afectată fiind Africa.
În Europa, în ultimii ani a fost raportată o creștere a numărului de cazuri de malarie de import, ca urmare a intensificării călătoriilor în zonele endemice pentru malarie (în scop turistic sau lucrativ), dar și din cauza faptului că măsurile de prevenire nu sunt implementate de către călători. De asemenea, au fost raportate cazuri autohtone de malarie în regiuni anterior considerate “malaria-free”.
