Pe urmele victimelor comunismului decedate în lagărul de la Periprava
Pas cu pas, la Periprava iese la suprafață o necropolă a victimelor comunismului. Acesta este locul în care, între 1959-1964 au fost îngropați - nici acum nu se știe câți - deținuții politici. Este locul în care au murit sute de oameni în urma unui regim de teroare și exterminare planificat și aplicat cu multă metodă conform dispozițiilor partidului și gradului ridicat de bestialitate al gardienilor însetați de sânge. Lagărul de muncă a fost înfiinţat de Ministerul de Interne în 1957. Deţinuţii erau folosiţi în zona fluvială, la tăiat stuf şi ridicat diguri. După 1959, odată cu instalarea maiorului Ion Ficior în scaunul de șef, au fost încarcerați cu precădere deţinuţi politici, care, pentru că nu existau dormitoare, stăteau în corturi. Mai apoi s-au construit barăci din chirpici și acolo unde dormeau pe priciuri strâmte câte 70 de inși. Înfometaţi, bătuţi, torturaţi fizic şi psihic, lipsiţi de asistenţă medicală şi supuşi cu sadism unor pedepse dincolo de orice imaginaţie, aceștia se stingeau și nimeni nu le mai știa urma...
În sezonul de iarnă piereau cam 50-60 de deţinuţi pe lună din cei aproximativ 1.200 cât era capacitatea. Unii erau îngropați în sicrie improvizate din lemn sau din stuf, dar cei mai mulți erau băgați pur și simplu în pământ, precum gunoiul. Absentă din manualele de liceu, dar existentă în bestiariul și istoria terorismului de stat, Periprava este, alături de Pitești, Gherla, Aiud sau Sighet, un punct pe harta neagră a mizeriei penitenciarelor comuniste. „Pentru ca industria torturii și a morții să nu aibă pauze, Periprava se transformase într-un mic orășel penitenciar. O localitate la granița dintre uscat și fluviu, dintre viață și moarte. Lângă lagăr erau construite locuințele gardienilor, o grădiniță și o școală, cinema, un magazin, terenuri de sport, ba chiar și un aerodrom pentru vizitele de lucru. Gardienii puteau sta aproape de victimele lor”, au dezvăluit cercetătorii.
Recent, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, împreună cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Fundația Doina Cornea din Cluj, au organizat, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda și Muzeul Județean de Istorie „Ștefan cel Mare” Vaslui cea de-a IX-a campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea s-a desfășurat în luna august 2022 și a continuat căutările pentru descoperirea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară de la Periprava.
„Majoritatea victimelor au fost depuse în pământ dezbrăcate, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfăşurate în rogojini de stuf şi legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă şi câteva cazuri la care au fost descoperite accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncţi au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării”, au transmis reprezentanții organizației.
Începând cu anul 2020, investigațiile de arheologie judiciară care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR. În septembrie 2013, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a executat cu personal extern niște sondaje arheologice în cimitirul din Periprava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului, acțiunea fiind una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a osemintelor. Abia în anul 2015, sub mandatul președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Militar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. În același an, prin personalul propriu de specialitate și în directă conlucrare cu Parchetul, a fost organizată și desfășurată prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărul comunist.
În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţii politici decedați în colonia de muncă, însă, conform mărturiilor și documentelor, unii dintre ei au fost îngropați și în zona din jurul lagărului, iar cei care au fost transferați la unități medicale din Tulcea și Chilia Veche unde au și murit, au fost îngropați în aceste localități.
În campania recent încheiată au fost executate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, suprafața însumată a acestora fiind de 54,50 metri pătrați. În aceste secțiuni au fost identificate 11 morminte din care au fost cercetate 10, unul urmând să fie dezvelit integral în campania viitoare. Opt din mormintele cercetate, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți, iar două sunt de dată mai recentă, acestea fiind lăsate neatinse la fața locului. În ceea ce privește mormintele deținuților, șase sunt înhumări practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună și conținea scheletele a două persoane. Din cele opt morminte de deținuți au fost extrase doar șase schelete, două fiind surprinse parțial în cadrul de secțiune, fapt ce a condus la decizia procurorului de a fi lăsate in situ pentru a fi recuperate integral în următoarea campanie.
În cele nouă campanii desfășurate până în prezent la Periprava au fost executate un număr de 25 de secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 83 de morminte dintre care au fost cercetate 82. Un număr de 74 de morminte aparțin unor deținuți, iar opt - ale unor persoane decedate în ultimele decenii, în mare parte localnici, care s-au sinucis ori au fost găsiți înecați în Dunăre și au fost îngropați, fără semne de suprafață, în necropola deținuților. Au fost recuperate rămășițele pământești a 70 de deținuți, la care se adaugă cele două schelete ce urmează a fi extrase anul viitor, iar în cazul a două morminte s-a constatat lipsa scheletelor. Această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut posibilitatea ca prin complicitatea unor persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare să afle locul înhumării, reușind astfel să-i dezgroape pe ascuns și să recupereze osemintele. În cazul celor 74 de morminte de deținuți descoperite până în prezent, 68 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și șase în trei gropi comune, fiecare groapă adăpostind rămășițele a două persoane.
Pentru scheletele recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică normelor de cercetare criminalistică la fața locului. Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După efectuarea expertizelor medico-legale și antropologice, acestea sunt transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti. Acest demers urmărește identificarea morților prin metoda comparării ADN-ului obținut din resturile scheletice cu cel prelevat de la urmașii în viață ai victimelor.
Investigaţiile arheologice s-au desfășurat în prezenţa procurorilor însărcinați cu cercetarea judiciară a cazului, colonel Gheorghe Stanciu și colonel Octavian Toma de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General. Aceștia au fost asistați de agent șef Dan Danilencu, specialist criminalist în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean Tulcea, și de dr. Vasile Dașanu, medic legist la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea.
Cercetările au fost efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la instituțiile muzeale menționate, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator și responsabil științific), Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Gabriel Rustoiu și Ramona Maria Mocanu. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română (Alexandru Munteanu, producătorul serialului Arheologia Crimei) și a fost sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti (primar Antonel Pocora). Finanțarea campaniei a fost asigurată din donații particulare colectate prin intermediul Fundației Doina Cornea, care a fost reprezentată la lucrările din teren de către domnii Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea.
AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, să intre în legătură cu responsabilul cercetărilor, Gheorghe Petrov (tel. 0744516108), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.
