Formele severe de Covid au fost influențate de o genă moștenită de la omul de Neanderthal
Această genă este responsabilă pentru forma de Sars-CoV-2 foarte periculoasă avută de majoritatea pacienților infectați cu acest virus care a cuprins toată planeta. Oamenii de știință au susținut că o șuviță de ADN care triplează riscul de a dezvolta Covid-19 sever a fost transmisă de la neanderthalieni la oamenii moderni. Dotarea genetică, o moștenire de acum peste 50.000 de ani, a lăsat aproximativ 16% dintre europeni și jumătate dintre sud-asiaticii de astăzi purtători de aceste gene.
Originile genelor de risc au ieșit la iveală atunci când specialiștii din Suedia și Germania au comparat ADN-ul pacienților cu Covid-19 foarte bolnavi cu cel de la neanderthalieni și misterioasa specie numită denisoveni, care are trăsături comune cu oamenii moderni și cu neanderthalieni. Dovada o prezintă chiar la pacienții care s-au îmbolnăvit grav, iar probele ADN se potrivesc cu cele colectate de la un Neanderthal din Croația.
Pentru a înțelege mai bine, aici este vorba despre de un factor ereditar, o secvenţă genetică a cărei origine este chiar urmărită până la omul de Neanderthal. Hugo Zeberg, profesor la Institutul Karolinska din Stockholm, a descoperit că persoanele care poartă această secvență genetică ce datează de la neanderthalieni riscă să se îmbolnăvească grav de Covid-19.
Potrivit studiului, grupul de gene de pe cromozomul 3 se găsește cel mai frecvent în Bangladesh, unde 63% din populație poartă cel puțin o copie a secvenței ADN. De atunci, oamenii de ştiinţă s-au întrebat de ce o secvenţă genetică dezavantajoasă este atât de răspândită la oameni? Ipoteza este că are, de fapt, şi un efect pozitiv şi asupra sănătăţii umane.
Cercetătorul care a condus echipa internațională, a descifrat pentru prima dată genomul de la Neanderthal în 2010, şi a spus că aproximativ 100.000 de oameni au murit până acum în pandemia actuală din cauza contribuției genetice a neandertalienilor.
Studiul s-a bazat pe datele genetice ale unui eşantion mare de indivizi care şi-au depus ADN-ul în biobăncile FinnGen, UK Biobank şi Michigan Genomic Initiative. „Acest lucru arată cum o variantă genetică poate avea atât efecte pozitive, cât şi negative: veşti proaste dacă o persoană ia Sars-CoV-2, dar veşti bune, pentru că oferă protecţie naturală împotriva HIV”, au explicat specialiștii.
