Unde se pot adăposti argeșenii în caz de război?
Amenințarea unui război în apropierea României a adus din nou în atenție problema adăposturilor antiaeriene și posibilitatea cetățenilor de a le folosi în caz de pericol. Teoretic, oriunde vedeți, pe peretele unei clădiri, un semn format dintr- un triunghi albastru într-un dreptunghi portocaliu, acolo puteți intra rapid să vă protejați în cazul unui atac.
Cele mai multe dintre adăposturi sunt construite încă din timpul comunismului, la subsolul unor blocuri sau instituții publice, însă gradul lor de degradare este extrem de mare. Judecând după lipsa dotărilor obligatorii și a cerințelor nerespectate, multe sunt inutile, deși ele figurează în inventar. Trebuie spus că fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă adăposturile sunt ale unei asociaţii de locatari.
În România există în prezent 4.538 de adăposturi de protecţie civilă destinate adăpostirii cetăţenilor în cazul unui atac aerian. Total insuficiente, spun experţii. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, instituţie care are printre atribuţii şi Protecţia Civilă, a publicat recent lista cu adăposturile antiaeriene din toată ţara. Concret, dintre cele 4.538 de astfel de buncăre, 1.190 sunt în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară.
În Argeș, potrivit datelor oferite de ISU, protecția populaţiei şi a salariaţilor prin adăpostire se poate realiza într-un număr de 167 de adăposturi de protecție civilă, 134 fiind publice cu capacitate de 11.845 de persoane, iar restul de 32 sunt private cu capacitate de 3.911, însumând o capacitate totală de 15.756 persoane.
Dintre acestea, operative sunt doar 70 cu capacitatea efectivă de adăpostire de 6.853 de persoane. În municipiul Pitești există 118 adăposturi de protecție civilă. Adăpostirea se face însă atât în cele de protecție civilă special construite, adăposturi din prefabricate, beciuri, subsoluri, demisoluri, canale tehnologice, cât și în peşteri sau adăposturi independente etc. Acest fapt crește semnificativ numărul de persoane care se pot adăposti, depășind capacitatea de 60.000 de persoane, a estimat ISU Argeș.
Unul dintre acestea se află la Biblioteca Județeană, iar majoritatea sunt la subsolurile unor blocuri. Multe dintre cele private sunt în etajele subterane ale unor centre comerciale construite mai recent, ce au avut ca obligație și realizarea unui astfel de adăpost.
Și Spitalul Județean, noua clădire aflată acum în construcție, va avea un nivel subteran în care vor fi amplasate atât spațiile tehnice aferente construcției cât și trei adăposturi ALA (apărare locală antiaeriană, adăpost de protecție civilă executat la subsolurile construcțiilor).
Acum, potrivit legii, realizarea adăposturilor este obligatorie la clădirile cu suprafaţă construită la sol mai mare de 150 de metri pătrați şi prevăzute cu subsol. Vorbim despre blocuri de locuit, clădiri de birouri, mall-uri, unităţi de învăţământ, spitale, hoteluri, fabrici, lăcaşuri de cult şi aşa mai departe. Practic, nimeni în afară de benzinării, monumente istorice sau fabrici de material exploziv nu este exceptat, iar finanţarea vine din zona exclusiv privată.
