Tabiet Cultural - 1 Februarie 2022
Cine a fost românul care s-a spânzurat singur de 12 ori în numele științei?
Să te spânzuri de 12 ori în numele științei este o nebunie. Și totuși, cineva a făcut asta, cu un scop precis. Nicolae Minovici s-a născut pe 23 octombrie 1868 în Râmnicu Sărat și a fost cel de-al șaptelea copil în viață al familiei lui Ștefan Minovici. El a urmat cursurile școlii primare în Brăila, iar în București a terminat Liceul „Sf. Sava”, după care a urmat timp de un an cursuri la Școala de Belle-Arte. Datorită fratelui său mai mare, Mina, Nicolae s-a înscris la Facultatea de Medicină.
Anul 1869 a fost un an încununat cu succes, deoarece acesta a reușit să identifice autorul unei infracțiuni pe baza urmelor digitale. Lucrarea „Tatuajele în România” i-a adus lui Nicolae Minovici, în anul 1898, titlul de doctor în medicină.
Câțiva ani mai târziu, acesta a fost numit medic legist pe lângă Parchetul Tribunalului Ilfov și Subdirector al Institutului medico-legal și profesor de medicină legală la Școala de Științe de Stat.
Medicul a revoluționat lumea ştiinţifică internaţională prin cercetările şi inovaţiile sale publicând „Studiu asupra spânzurării”. El a făcut experimente pe propria piele studiind efectele asfixiei prin autostrangularea mecanică, cu alte cuvinte, s-a spânzurat de 12 ori și timpul pe care l-a stat atârnat de ștreang a fost cuprins între patru și 26 de secunde.
El a cercetat foarte atent corpurile cadavrelor umane şi de animale care au murit prin spânzurare. Minovici a vrut să afle ce simte o persoană când se spânzură construindu-și un mecanism propriu.
În timpul experimentelor s-au întâmplat și accidente. Aceste fenomene fizice provocau apariţia unei anestezii totale a corpului, stări de excitaţie, halucinaţii şi tremurări psihice, astfel că medicul își pierdea cunoștința.
Prima Societate de Salvare din Balcani a înființat-o Nicolae Minovici în 1906, care timp de peste 30 de ani a fost întreținută din veniturile proprii, deși potrivit legii, Primăria Capitalei era direct răspunzătoare să asigure serviciile acesteia. Trei decenii mai târziu a creat și primul spital cu serviciu permanent de urgență din România, fiind al doilea din Europa după cel din Moscova.
În anul 1926, legistul a ocupat funcția de primar al sectorului III Albastru din București, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă.
Mandatul său a fost de bun augur pentru bucureștenii din aceste zone. Străzile au fost periodic curățate și multe dintre ele pavate, terenurile virane transformate treptat în parcuri și s-au construit primele WC-uri subterane din București.
Timp de patru ani (1936 – 1940) Nicolae Minovici a colaborat cu nou înființata Revistă de Medicină Legală. Doctorul s-a îmbolnăvit de cancer localizat în laringe la puțin timp după ce a ieșit la pensie în 1938. Deși la Viena în 1940 i s-a făcut o traheotomie, legistul a fost chinuit de dureri până la 26 iunie 1941.
