Povestea militarului argeşean condus pe ultimul drum...
Mihai Mădalin Pohace, un tânăr locotenent al Armatei Române răpus de o boală cumplită, a fost înmormântat ieri, la Piteşti, alături de fratele său geamăn, Cătălin, militar şi el, mort în urmă cu trei ani, pe mare.
"Aştept să ne regăsim, copile! Până atunci timpul meu s-a oprit!", este mesajul tulburător al soţiei sale, Silvia Pohace. Mihai îşi va dormi somnul de veci în cimitirul Sf. Gheorghe din Piteşti, alături de fratele său, Cătălin. "Chiar dacă mii de oameni s-au mobilizat să îl ajute cu donaţii pentru operaţie, Dumnezeu l-a vrut pe Mădălin alături de fratele său geamăn. Timp de 24 de ani, Mădălin si Cătălin au fost mereu împreună, în fiecare zi. În anul 2017 au absolvit Academia Forţelor Terestre de la Sibiu, motivaţi şi încântaţi de drumul ales. Cine i-a cunoscut poate confirma că aveau, încă de pe băncile academiei, toata puterea, curajul şi ambiţia pentru a ajunge foarte departe în cariera militară. Pentru toţi colegii erau un exemplu şi pentru asta le mulţumim încă o dată. În 2017, Cătălin a ales o funcţie la Regimentul de Infanterie Marină din Babadag, era pasionat de înot şi mare, îşi dorea să evolueze în carieră în această unitate cu specific unic. Era dornic de aventură, voia să participe şi la o misiune în teatrul de operaţii. Toate aceste planuri s-au terminat brusc, când, pe 15 mai 2018, tocmai în mare şi-a găsit sfârşitul. Fratele lui, părinţii şi colegii au primit vestea ca pe un şoc. Mădălin a găsit forţa să meargă mai departe. El şi-a început cariera la Regimentul 528 ISR Cercetare din Brăila, iar în 2019 s-a mutat la Ploieşti. S-a însurat, şi-a întemeiat o familie, totul părea bine, în special după venirea pe lume a băieţelului lor. Luna octombrie 2020 a venit cu un diagnostic greu de înţeles pentru un tânăr la început de drum: tumoră cerebrală. Lupta fostului nostru coleg, locotenentul Pohace Mădălin, părea că se sfârşeşte totuşi după prima operaţie şi speranţa îşi făcea din nou loc. Însă, la două luni după operaţie, Mădălin s-a internat din nou la Spitalul Militar Universitar de Urgenţă Central din Bucureşti deoarece tumora reapăruse, de data aceasta fiind însoţită şi de un edem. La momentul internării, Mădălin avea pierderi de cunoştinţă şi abia mai vedea. În dimineaţa operaţiei deja nu mai vedea cu ochiul stâng, iar picioarele nu le mai simţea. Astfel, în 10 Decembrie 2020, în jurul orei 09.15, camaradul nostru a intrat în sala de operaţie şi a ieşit 6 ore mai târziu. Medicii au rămas însă rezervaţi, tumora a fost denumită unică în Europa. Colegul nostru nu a renunţat la luptă, alături de el fiind şi toţi camarazii lui. Cu toate eforturile depuse de medici şi Mădălin, luni 29 martie, la doar 27 de ani, Mădălin a plecat dintre noi, lăsând în urmă o soţie, un înger de doar un anişor şi o mamă căreia îi dorim să găsească putere să meargă mai departe. Ne dorim să ne amintim de colegii noştri ca de nişte adevăraţi luptători. Cu zâmbetul pe buze, doritori de aventură, cu un drum clar ales în viaţă pentru care au muncit şi ar mai fi muncit dacă timpul le-ar fi permis. Astăzi, camarazii, familia şi prietenii îl vor conduce pe ultimul drum. Rămas bun, Mădălin! Odihneşte-te în pace şi tu Cătăline, acum eşti din nou împreună cu fratele tău!", a fost mesajul scris pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
