Aspretele - fosila vie de pe vremea dinozaurilor - fotografiat pe Vâlsan!
Aflat pe cale de dispariţie, aspretele a fost filmat şi fotografiat zilele trecute pe Râul Vâlsan, fiind identificat în zona satului Brădetu de către ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea, aflaţi într-o sesiune de pescuit ştiinţific pentru a analiza impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei. Asta după ce ani la rând s-a crezut că aspretele a dispărut din Vâlsan, singurul loc din lume unde se ştia că mai trăieşte... Vestea a fost dată pe contul său de Facebook, de către Alex Găvan, cunoscutul alpinist originar din comuna Cepari, care, pe lângă preocupările sale de a cuceri cele mai înalte vârfuri ale lumii, a demarat şi un proiect ecologic dedicat identificării şi conservării acestei specii, intitulat "Planul Naţional de Acţiune pentru Asprete". Din cauza modului neînţelept în care oamenii aleg să exploateze resursele planetei, arealul aspretelui este limitat la o porţiune de doar câţiva kilometri pe un singur râu, izvorâtor din munţii Făgăraşului. "Dragi prieteni, această dimineaţă ne-a dăruit una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de fratele şi peştele nostru naţional, aspretele - Romanichthys valsanicola, specia de folsilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulţi ani de incertitudine. A fost identificat în jurul orei 08.00, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei pe Valea Vâlsanului. Cu multă emoţie şi bucurie în suflet vă împartăşesc asta. Plecând din vârful Moldoveanu şi până jos, la Curtea de Argeş, aspretele este marker-ul stării de sănătate a apelor şi a habitatelor din această zonă. În acelaşi timp, la nivel macro, el reprezintă barometrul fragil şi de nepreţuit al sănătăţii societăţii şi al civilizaţiei noastre", a scris Alex Găvan pe contul său de socializare.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
