Ziua Mondială fără Tutun
În fiecare an, în data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii împreună cu partenerii de pe glob celebrează Ziua Mondială fără Tutun, o ocazie de a reaminti tuturor cetăţenilor efectele nocive ale consumului de tutun şi ale fumatului pasiv, pentru a descuraja utilizarea tutunului sub orice formă. În 2020, campania se îndreaptă către riscurile apariţiei şi agravării bolilor pulmonare atât la adult, cât şi la copii, cauzate de consumul de tutun şi de expunerea pasivă la fumul de ţigară. Astfel, tema aleasă pentru acest an, atrage atenţia pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătăţii plămânilor, de la cancer până la bolile respiratorii cronice şi TBC. Ministerul Sănătăţii, prin Subprogramul de Prevenire şi Combatere a Consumului de tutun, are ca obiectiv general scăderea consumului prin descurajarea debutului fumatului şi încurajarea renunţării la fumat. În acest sens, ministerul asigură servicii necesare terapiei de susţinere a renunţării la fumat (consiliere, tratament medicamentos, terapie comportamentală) oferite de către medici şi psihologi cu pregătire profesională specifică. Totodată, Ministerul Sănătăţii susţine activităţile de informare referitoare la efectele consumului de tutun asupra copiilor şi adulţilor. Monitorizarea în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor este de asemenea încurajată şi sprijinită de minister, Institutul Naţional de Sănătate Publică fiind responsabil de coordonarea studiilor de evaluare bazate pe metodologiile recomandate de OMS. Astfel, ultimul studiu realizat în 2017, Global Youth Tobacco Survey, arată că, după 10 ani de scădere semnificativă şi constantă a procentului copiilor cu vârsta de 13-15 ani care fumează, observăm o încetinire a ritmului de scădere atât a tentativelor de a încerca ţigara, cât şi a fumatului curent. Dacă în 2014 erau cu 30,30% mai puţini adolescenţi care fumau curent, cel puţin o dată în ultima lună, faţă de anul 2009, în 2017 s-a înregistrat o scădere de doar 8,50%. Îngrijorător este şi că un procent mai mare de adolescente afirmă că au fumat cel puţin o dată în viaţă (27,40% în 2017 comparativ cu 26,90% în 2013).
Creşterea interesului copiilor pentru fumat poate fi determinată şi de apariţia unei noi categorii de consumatori de tutun, cei care fumează produse din tutun încălzit. Astfel, după doar 1 an de la introducerea pe piaţă, în 2017, produsele din tutun încălzit erau cunoscute de 20,60 % din elevii de 13-15 ani, iar 15% dintre cei care afirmau că au cunoştinţă de ele, deveniseră deja consumatori curenţi. Astfel, din totalul elevilor cu vârsta între 13 şi 15 ani, 3,10% afirmau în 2017 că au consumat produse din tutun încălzit în ultima lună, fiind deja consumatori curenţi. Deşi procentul adolescenţilor care fumează este în scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulţi fumează curent produse din tutun încălzit. Tot în cadrul subprogramului naţional sunt asigurate şi serviciile Tel-Verde STOP FUMAT. Din păcate, acestea au înregistrat o scădere a adresabilităţii, de la 13.977 apeluri în 2017 la 10.638 apeluri în 2018. Creşterea adresabilităţii în anul 2017, este probabil explicată prin incripţionarea numărul Tel Verde pe toate pachetele de tutun, suscitând curiozitatea multor fumători. Activitatea Centrului Antifumat din Institutului "Marius Nasta" Bucureşti realizează aproximativ 70 % din activitatea desfăşurată la nivel naţional, numărul persoanelor care au beneficiat de tratament în vederea renunţării la fumat, în România în anul 2018 a fost de 1.133 pacienţi. Copiii reprezintă segmentul de populaţie cel mai vulnerabil la expunerea la fumul de tutun, în special în primii ani de viaţă, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior şi inferior. Cei care ajung la maturitate suportă consecinţele expunerii, deoarece infecţiile căilor respiratorii inferioare frecvente din frageda copilărie cresc semnificativ riscul de a dezvolta BPOC la vârsta adultă.
Numărul total de decese cauzate de bolile aparatului respirator a crescut în România cu 961 cazuri în 2017 faţă de 2016, iar mortalitatea specifică prin boli respiratorii a crescut de la 65,5/100.000 locuitori la 69,9/100.000 locuitori. Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar şi este responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global. Probabilitatea de apariţie a CANCERULUI PULMONAR este de 11 ori mai mare la fumători şi de 1,41 ori mai mare la nefumătorii expuşi fumatului pasiv. Riscul de a dezvolta ASTM este de 1,61 ori mai mare la fumători. Probabilitatea de apariţie a TUBERCULOZEI este de 1,57 ori mai mare la fumători şi de 1,44 ori mai mare la nefumătorii expuşi fumatului pasiv. Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populaţia globală a acestei categorii de vârstă, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător. La nivel global, aproximativ 165.000 de copii mor înaintea vârstei de 5 ani din cauza infecţiilor respiratorii cauzate de fumatul pasiv.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
