Ziua Mondială a Crucii Roşii
Ziua de 8 mai a fost declarată, în anul 1859, drept Ziua Mondială a Crucii Roşii de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în anul 1859, după unul dintre cele mai sângeroase conflicte armate ale secolului - Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime. Pe 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale - "Siamo tutti fratelli" ("Suntem cu toţii fraţi") - au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi, notează Crucea Roşie Română pe site-ul oficial. Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este cunoscută în întreaga lume ca o organizaţie de ajutor umanitar, membrii săi acţionând în vederea prevenirii şi alinării suferinţelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre şi calamităţi naturale sau sociale. Aceasta cuprinde Societăţile Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din 190 de state, precum şi două instituţii internaţionale cu sediul la Geneva: Comitetul Internaţional al Crucii Roşii - creat în 1863 şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (Liga) - creată în 1919. Fiecare din aceste părţi componente are activităţi şi roluri specifice, bine stabilite. Ceea ce le uneşte sunt principiile fundamentale ale Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi acţiunea comună în spiritul umanismului.
Crucea Roşie Română
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România a fost înfiinţată în data de 4 iulie 1876 şi şi-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colţea din Bucureşti. Printre semnatarii actului de înfiinţare a Crucii Roşii Române se regăsesc importante personalităţi ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino şi dr. Carol Davila. În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, care încercau să se întoarcă la casele lor, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război. SNCRR şi-a concentrat eforturile, cu prioritate, în direcţia sprijinirii acţiunilor de combatere a bolilor contagioase - tuberculoza, malaria, holera - şi ridicării gradului extrem de scăzut de educaţie sanitară a populaţiei. Actualul preşedintele Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. "Ziua de 8 mai este sărbătoarea celor 17 milioane de voluntari şi aproape o jumătate de milion de angajaţi din întreagă lume ai Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, care contribuie la binele umanităţii. Ei sunt oamenii care se dedică pentru a ajuta persoanele vulnerabile din comunităţile în care trăiesc. Crucea Roşie Română a făcut dovada faptului că este <<oriunde pentru oricine>>. Suntem mândri că astăzi, în România, prin cei 4.500 de voluntari şi peste 250 de angajaţi, Crucea Roşie dezvoltă proiecte la nivel naţional, oferă servicii umanitare relevante şi în timp util pentru comunităţile vulnerabile, intervine la dezastre, educă pentru sănătate, acordă primul ajutor", scria în urmă cu ceva timp Custodele Coroanei într-un mesaj publicat pe site-ul oficial al Crucii Roşii Române.
Şapte principii fundamentale
"Crucea Roşie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca şi în război, nu trebuie să piară. Cu toţii, de la mic la mare, să o sprijinim cu evlavie, cu însufleţire, cu nesfârşită dragoste!", spunea Regina Maria. În viziunea Crucii Roşii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe raţiune şi pe experienţă, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mişcării, în orice moment. Există şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Umanitate; Imparţialitate; Neutralitate; Independenţă; Voluntariat; Unitate; Universalitate. Din noiembrie 2017, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este italianul Francesco Rocca (el este şi preşedinte al Crucii Roşii Italiene).
Crucea Roşie Română, implicată în lupta împotriva COVID-19
Încă de la începutul acestei perioade de criză, Crucea Roşie Română s-a aflat, conform mandatului său, în colaborare permanentă cu autorităţile naţionale şi locale şi a oferit sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul acestora în pandemia COVID-19. În cadrul campaniei naţionale de strângere de fonduri "România Salvează România", Crucea Roşie Română a colectat de la persoane fizice şi juridice suma de 6.600.000 euro şi prin SMS-uri suma de 86.364 euro, în total 6.686.364 de euro. Până la data de 5 mai 2020, Crucea Roşie Română a făcut achiziţii de echipamente medicale şi materiale de protecţie necesare unităţilor sanitare în valoare de peste 5.434.069 de euro, după cum urmează: 10 aparate de testare rapidă COVID şi 300 de kit-uri în valoare de 1.170.000 de euro; 50 kit-uri PCR COVID - în valoare de 88.000 euro; 1.000.000 de măşti sanitare în valoare de 793.000 de euro; 1.200.000 de mănuşi în valoare de 57.300 de euro; 250.000 de măşti de protecţie medici în valoare de 657.000 de euro; 45 de ventilatoare în valoare de 1.780.000 de euro; 156 de bucăţi injectomate în valoare de 110.372 de euro; 24 bucăţi stativ injectomate în valoare de 32.725 de euro; 1 unitate mobilă de terapie intensive ATI, în valoare de 250.000 de euro; 20 de monitoare pentru funcţii vitale în valoare de 25.000 de euro; 10 paturi ATI, 20.000 de euro; 10.000 de viziere în valoare de 69.000 de euro; 14.750 de combinezoane în valoare de 185.000 de euro; 1 bronhofibroscop în valoare de 11.787 euro; 1 defibrilator în valoare de 17.840 de euro; alte materiale, precum staţie de oxigen, dezinfectanţi de mâini, dezinfectanţi de suprafeţe, termometre cu verificare la distanţă, 1 generator electric precum şi alte materiale - în valoare totală de 167.045 euro. În prezent, Crucea Roşie Română mai are disponibili 1.252.295 euro pe care îi va folosi pentru achiziţia de echipamente şi materiale sanitare conform necesarului comunicat de către autorităţi ca fiind necesare celor din linia întâi care luptă cu virusul.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
