Până în 2021, prin derogări pot fi împuşcaţi maximum 140 de urşi şi 90 de lupi!
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor supune dezbaterii publice Ordinul privind condiţiile de acordare a derogărilor de la statutul de protecţie pentru speciile de urs şi lup. Ordinul este emis de minister pentru a preveni eventuale situaţii de urgenţă provocate de atacurile speciei asupra populaţiei, dar şi pentru limitarea pagubelor provocate de urşi sau lupi bunurilor cetăţenilor. Astfel, acesta prevede ca numărul maxim de derogări acordate de autoritate până în primăvara anului viitor să fie de 140 de exemplare de urşi bruni şi de 90 de exemplare de lupi. Până una-alta, să remarcăm că urşii au ieşit în hibernare în zona noastră. După ce au prăpădit câteva bovine la Arefu, acum câteva săptămâni, sâmbătă, au atacat ovinele unor bătrâni din comuna Corbeni, cele trei animale fiind sfârtecate de fiarele pădurii.
"Responsabilitatea noastră este dublă: pe de-o parte trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a avea grijă de speciile protejate din România, iar pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că populaţia este în siguranţă. Ştim bine că în ultimii ani au fost destul de multe atacuri ale urşilor asupra populaţiei, unele dintre acestea fiind fatale. Prin urmare, la baza acestui ordin stau două elemente-cheie: protecţia speciei şi siguranţa populaţiei. Numărul de 140 de derogări reprezintă o bază de intervenţie şi prevenţie cu care noi, autoritatea, trebuie să fim pregătiţi pentru eventuale cazuri nedorite. Niciun urs din cei 140 nu va fi mutat în altă pădure, tranchilizat sau împuşcat dacă nu există motiv real: se va interveni doar în cazuri de urgenţă, când urşii pun în pericol viaţa unuia dintre noi sau în cazuri de prevenţie, când aceştia provoacă pierderi materiale oamenilor, atacându-le locuinţele sau culturile", spune Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Ordinele de derogare rămân la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor care le va acorda atunci când teritoriul semnalează cazuri de intervenţie sau prevenţie. În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lucrează deja la o procedură de acordare a derogărilor care să nu întârzie reacţia în teren a echipelor de urgenţă. "Până la aprobarea acestui ordin vom fi gata şi cu o procedură rapidă de acordare a derogărilor. Au fost multe cazuri când urşii au devenit agresivi, iar echipele din teren nu au putut interveni imediat, pentru că aşteptau hârtia de la minister. Nimeni nu-şi permite să rişte viaţa cuiva din cauza unei birocraţii lente. Tot procesul de derogare trebuie să fie fluent şi rapid", a mai spus Costel Alexe. De asemenea, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor a identificat o sursă de finanţare pentru elaborarea unui studiu privind politicile de mediu care se impun asupra speciei ursului brun, ţinând cont de cele două elemente-cheie. "Dincolo de mândria noastră că România are cei mai mulţi urşi bruni din Europa, ţării noastre îi lipsesc date exacte privind numărul urşilor din ţară, dar şi evoluţia în viitor a acestei populaţii. Toate cifrele pe care le avem astăzi sunt mai degrabă estimări ale frecvenţei urşilor în pădure. Avem 30 de judeţe în care ursul brun există. Cu toate astea, ne lipseşte o hartă a celor mai vulnerabile comunităţi din România la atacurile carnivorelor mari. Doar un studiu bine elaborat poate sta la baza unei politici corecte de mediu, care să împace cele două obiective: protecţia speciei şi siguranţa populaţiei. Demarăm prin AFM un studiu complex în acest sens, care să răspundă la multe din întrebările noastre, ca autoritate, dar şi ale iubitorilor speciei", a precizat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
