Românii şi-au umplut până la refuz coşurile de cumpărături
Românii cheltuie din ce în ce mai mult pentru aprovizionarea cu produse alimentare, luând în considerare cifrele de afaceri realizate de retailerii locali în ultimii 10 ani, iar situaţia actuală va contribui la o creştere şi mai spectaculoasă a acestei industrii. Astfel, cifra de afaceri a retail-ului alimentar din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai mare decât nivelul din 2009 şi 9,60% faţă de 2017, potrivit celei mai recente analize. Mai mult, specialiştii au estimat depăşirea pragului de 112 miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creştere să ajungă la aproape 125 miliarde de lei, pe fondul panicii cumpărătorilor din ultimele săptămâni, care s-au temut de dispariţia anumitor produse şi au golit rafturile multor magazine. "Dublarea ritmului de creştere va duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie. Cu toate acestea, retail-ul alimentar este o piaţă dictată de jucătorii mari, iar magazinele mici rezistă în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe şanse de reuşită dacă vor primi susţinere din partea autorităţilor şi dacă românii îşi vor schimba obiceiurile de consum, alegând să cumpere mai multe produse româneşti şi din mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale retailului alimentar modern, cât şi magazine mici, ale unor comercianţi locali", a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puţin de jumătate - 23.900 (43%) au obţinut profit, 20.300 (37%) fiind în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018. Analiştii estimează că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de COVID-19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020. Retailul alimentar va fi însă unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie alături de Farma, Sănătate&asistenţă socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condiţiile meteo) şi distribuitorii de energie&gaze şi cei de apă&salubritate. Potrivit datelor Registrului Comerţului, în România, cel mai mare număr de companii suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134.000 de firme au apelat la această procedură. În 2019, numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% faţă de 2018 şi a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14.000. Pandemia de coronavirus a adus cu ea o cerere crescută pentru produsele de bază, la care retailerii locali s-au adaptat rapid prin suplimentarea imediată a stocurilor, campanii ample de informare, prevenţie şi responsabilizare a populaţiei (prin intermediul spoturilor radio, la televizor, mesaje online, dar şi în magazine, prin signalistică amplasată pe podea, geamuri şi în zonele de trafic) şi prin eforturi crescute de igienizare a spaţiilor. În plus, s-a mizat şi pe dezvoltarea accentuată a unui segment devenit esenţial peste noapte: comerţul online cu livrare la domiciliu. Cu toate acestea, cererea crescută de produse a dus iniţial şi la creşterea preţurilor. Astfel, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei luna trecută, pe baza datelor din Monitorul Preţului, salamul, roşiile proaspete, laptele şi merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie a acestui an. Dacă un litru de lapte costa 3,94 lei în decembrie 2019, acesta ajunsese să coste 4,95 lei în 23 martie 2020...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
