Primăvara reîmpădureşte Munţii Făgăraş
# Fundaţia Conservation Carpathia a demarat, pentru al optulea an consecutiv, o amplă campanie de reîmpădurire în sud-estul Munţilor Făgăraş. Va reface păduri degradate de tăieri masive, pe o suprafaţă totală de 102 de hectare.
Pandemia COVID-19 reprezintă o provocare şi pentru sectorul silvic. Organizarea logistică pentru plantare este mult mai dificilă, dar, cu măsuri de protecţie suplimentare, planurile pot fi îndeplinite. Fundaţia Conservation Carpathia continuă să facă ceea ce şi-a asumat acum mai bine de 10 ani, şi anume conservarea pădurilor din Carpaţii româneşti, în contextul în care România deţine unele dintre ultimele păduri cu o înaltă valoare de conservare din Europa. "Anul acesta, la fel ca în ultimii ani, ne-am propus să depăşim obiectivul de 100 de hectare reîmpădurite în zona Munţilor Făgăraş, în cadrul proiectului LIFE Carpathia. Zonele vizate sunt grav degradate, iar revenirea pădurii este aproape imposibilă fără intervenţie umană. Gândiţi-vă că au trecut atâţia ani de la tăiere şi gradul de regenerare naturală este, în anumite locuri, sub 10%. Mergem cu o schemă de 4.000 de puieţi/hectar şi plantăm specii conform altitudinii şi a arhivelor vechi, refăcând compoziţia naturală a pădurii, cea de dinaintea <<molidizării>> ample a României, când pădurile cu foioase au fost tăiate şi înlocuite cu molid, chiar şi la altitudini mici, urmărind doar profitul economic. Plantarea este una din cele mai bune metode de combatere a schimbărilor climatice! Pădurile naturale sunt mult mai puternice în faţa furtunilor, spre deosebire de molid, care este uşor de doborât, cum s-a întâmplat în această primăvară. Avem 407.600 de puieţi pregătiţi să devină o nouă pădure în zona Nucşoara (Valea Basa, Zănoguţa)", a declarat ing. Mihai Zotta, director conservare Fundaţia Conservation Carpathia.
Fundaţia Conservation Carpathia a achiziţionat din 2012 până în prezent peste 800 de hectare de parcele tăiate în perioada 2004-2011, pe care le-a plantat cu peste 2,3 milioane de puieţi forestieri, cu ajutorul localnicilor, angajaţi în regim zilier. Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, de sub umbrela fundaţiei, deţine 7 pepiniere şi un solar unde sunt îngrijiţi puieţii timp de 2-5 ani. Anul acesta necesarul nu a putut fi acoperit din surse interne şi s-au cumpărat 185.000 de fire de fag, paltin şi molid. Pădurarii monitorizează timp de 5 ani parcelele plantate şi revin cu diverse lucrări de completare, unde puieţii s-au uscat sau de mentenanţă - taie iarba din jurul micilor arbori, pentru a nu fi sufocaţi. "În această primăvară, una dintre provocări este situaţia delicată în care se află România şi întreaga lume. Încercăm să luăm toate măsurile necesare atât pentru siguranţa zilierilor, dar şi pentru cea a colegilor şi ne dorim să ducem la bun sfârşit plantarea. Faţă de ceea ce ne-am propus iniţial avem şi o variantă de rezervă, în care să reducem suprafaţa de la 102 hectare la 35 hectare, suprafaţă pentru care avem deja puieţii scoşi din pepiniere, pregătiţi şi duşi la locurile de plantare", a declarat ing. Mihai Zotta. În paralel, o echipă Carpathia plantează de-a lungul cursurilor de apă 2.500 de sade şi puieţi de salcie albă, plesnitoare şi căprească, în pregătirea zonelor în care biologii vor readuce castorii, o specie-cheie dispărută pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş.
Despre proiectul LIFE Carpathia
Această acţiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, "Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munţilor Carpaţi, România", LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş. Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation, S.C. Carpathia Agro&Finance S.R.L., Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeş "Basarab I" şi ProPark - Fundaţia pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature - www.ec.europa.eu şi a Fundaţiei Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org).
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
