Puntea spre ţară

Kandahar, Herat, Kabul, Mazar-e Sharif, Bagram… Câteva toponime care, pentru cei mai mulţi dintre noi, nu înseamnă, poate, mai nimic. Localităţi ce au fost aduse, din 2001 încoace, sporadic, în atenţia publicului, pentru a evoca acţiunile militarilor în Afganistan. Au ajuns şi pe prima pagină a ziarelor atunci când au delimitat geografic pierderea vieţii unui militar român, dar, la fel ca identitatea acestora, s-au disipat în conştiinţa comună şi au rămas o amintire în umbră.
Pentru militarii români care-şi desfăşoară activitatea în cadrul misiunii "Resolute Support" a Alianţei Nord-Atlantice, ele înlocuiesc pentru câteva luni obişnuitele noastre Constanţa, Sibiu, Câmpia Turzii, Craiova sau cine ştie ce altă localitate din ţară unde-şi au unitatea sau unde-şi petrec concediile. În aceste localităţi funcţionează TAAC-urile (Train Advise Assist Command - Comandament de Instruire, Consiliere şi Asistenţă), comandamentele regionale ale misiunii "Resolute Support" şi în zona lor îşi desfăşoară activitatea cei peste 800 de militari români angrenaţi în prezent în misiunea NATO din teatrul de operaţii din Afganistan.
Trei militari formează o echipă care creează puntea de legătură între toate structurile participante la misiune în teatrul de operaţii şi ţară. Baza le este în Kandahar, pentru că majoritatea forţelor dislocate în Afganistan sunt în partea de sud a ţării, în zona Kandaharului. Doi ofiţeri şi, pentru prima dată în această formulă, un subofiţer sunt echipa de legătură a Comandamentului Forţelor Întrunite, CFÎ, în teatrul de operaţiuni. Pe timp de pace, CFÎ "General Ioan Emanoil Florescu" planifică, coordonează şi conduce operaţiile forţelor armate din ţară şi din teatrele de operaţiuni, exercită comanda operaţională asupra personalului şi structurilor participante la operaţiuni şi misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE. CFÎ răspunde de toate structurile de rezervă şi de operaţiile curente ale Armatei României, inclusiv de exerciţiile militare naţionale şi internaţionale, prin comandamentele categoriilor de forţe. În situaţii de criză, la declararea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război, aici se planifică şi de aici sunt conduse operaţiile Armatei României. "Trebuie să ştim absolut tot ce se întâmplă la nivelul tuturor structurilor dislocate, indiferent unde acţionează, indiferent de numărul militarilor din compunere, mai puţin a celor subordonate operaţional Direcţiei Informaţii Militare; acestora nu le ştim decât numărul, nu şi misiunile. Trebuie să avem în permanenţă informaţii, pe care le transmitem imediat în ţară", îmi rezumă în câteva cuvinte misiunea şeful echipei de legătură a CFÎ, colonelul Iulian Cojocaru.
Experienţa celor patru misiuni internaţionale îndeplinite în teatre de operaţii, sub egida NATO, ONU şi UE, îi serveşte bine, pentru că relaţionarea cu oamenii, români sau parteneri, este esenţială pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Cu calm şi diplomaţie, preia şi transmite informaţii relevante pentru misiune, fie că este vorba de date tehnice sau probleme personale ale militarilor din teatrul de operaţii. "Noi răspundem de toate structurile româneşti din punct de vedere operaţional, dar şi administrativ, şi totodată încercăm să facem faţă şi tuturor solicitărilor personale; sunt diferite cerinţe, situaţii, petiţii pe care oamenii, care-şi fac datoria exemplar în teatrul de operaţii le vor rezolvate. Trec zilnic pe la toate structurile să discut, nu numai cu comandanţii, ci cu oricine-mi iese-n cale. Fiind deschis la orice subiect, întrebând oamenii despre una, despre alta, poţi afla mai multe, inclusiv despre păsurile lor, deşi, de regulă, românul nu se prea plânge, este în măsură să ducă multe, inclusiv dorul de casă", spune colonelul Cojocaru.
Plutonierul-adjutant principal Florin Bănceanu este subofiţerul de comandă al CFÎ. Este aici din 2016, dar timp de 20 de ani a activat la Batalionul 2 Infanterie "Călugăreni". "Acolo am cunoscut cele mai mari satisfacţii profesionale de până acum şi acolo m-am dezvoltat ca militar, ca lider, ca subofiţer", spune el. Cu B2I a fost în toate misiunile anterioare, prima în 2005, în Irak, "Antica Babilonia"; 2006, Afganistan, misiunea ISAF; 2011, în Zabul şi ultima dată cu B2I, tot în Kandahar, în 2016. În teatrul de operaţii este subofiţer de stat-major în cadrul echipei de legătură a CFÎ, prima rotaţie pe linia subofiţerilor în această echipă. "Este o provocare! Din punctul meu de vedere este o funcţie de reprezentare, pentru că am, conform fişei postului, în coordonare subofiţerii de comandă sau subofiţerii cu cel mai înalt grad din structurile participante: <<Guardian Angels>> la Forţele Aeriene, Poliţia Militară, TAAC-Sud, Batalionul de Protecţia Forţei şi Elementul Naţional de Sprijin. Am o cooperare fructuoasă şi benefică, cel puţin din punctul meu de vedere, cu aceşti subofiţeri, discutăm foarte mult problemele de disciplină, ordine, probleme ce ţin de personalul din aria noastră de responsabilitate. În teatrul de operaţii contează mult experienţa anterioară şi mă bucur să văd la contingentul românesc din Kandahar că există un mix între militari cu două, trei misiuni, cu câteva exerciţii multinaţionale şi militari la prima misiune. Din punctul acesta de vedere cred că avem un mare avantaj, pentru că tinerii pot învăţa direct pe teren de la cei care au experienţă şi astfel se creează un echilibru", descrie Bănceanu situaţia de fapt din cadrul trupelor române din Afganistan.
Locotenent-colonelul Petru Angheru mai are trei misiuni în teatrul de operaţii, în funcţii de ofiţer de stat-major în comandamente. "Ne putem bucura de nopţi liniştite, asta şi mulţumită activităţii Batalionului românesc de Protecţia Forţei, spre deosebire de prima mea misiune din 2011, când aveam evenimente destul de des, legate de atacuri cu rachete...", explică el în câteva cuvinte situaţia mediului actual din Kandahar. Lucrează în Direcţia planificare strategică, în domeniul întocmirii planurilor de apărare şi a celor legate de participarea cu forţe la misiuni şi în teatre de operaţiuni. Este ofiţer de stat-major în echipa de legătură a CFÎ, întocmeşte rapoarte şi situaţii, menţine legătura cu ofiţerii, în primul rând din cadrul comandamentului TAAC-Sud şi cu ceilalţi comandanţi ai structurilor româneşti din teatru, în special cele care au în componenţă ofiţeri de stat-major. O legătură directă prin care află problemele, intenţiile şi aspectele pe care le implică munca în aceste structuri. Principala sa atribuţie este să faciliteze legătura cu ţara, sprijinul şi satisfacerea tuturor nevoilor legate de misiune şi de îndeplinirea atribuţiilor. "În general nu întâmpin dificultăţi în relaţionarea cu ceilalţi, dar bineînţeles că sunt şi cazuri în care oamenii apelează la noi pentru rezolvarea unor probleme diverse, dacă nu au avut succes în cadrul structurii în care lucrează. Dar acestea sunt puţine, pentru că românii găsesc modalităţi foarte bune de a comunica cu străinii din structurile în care activează. Sunt mult mai deschişi şi mai comunicativi când este vorba de o activitate, de o structură în care activează şi militari străini". Echipa CFÎ se ocupă cu întărirea legăturii între structurile româneşti şi ale acestora cu partenerii. Toate relaţiile sunt importante, dar relaţia cu partenerul american este esenţială, pentru că de cele mai multe ori se traduce în condiţii mai bune de îndeplinire a misiunilor pentru militarii români. "În urmă cu două săptămâni am reuşit, prin bunăvoinţa partenerului american, să dotăm Batalionul de Protecţia Forţei cu echipamente de tip DUKE, de bruiaj electronic a frecvenţelor utilizate de talibani pentru detonarea dispozitivelor explozive improvizate, şi altul este moralul oamenilor care patrulează în aria de responsabilitate ştiind că sunt protejaţi într-un procent mare împotriva atentatelor", explică colonelul Cojocaru rezultatele directe obţinute dintr-o bună relaţionare în teatrul de operaţii. Participarea la diferite activităţi, întâlniri, briefinguri de informare din punct de vedere operaţional, administrativ, logistic ş.a., şi rapoarte pe care le întocmeşte echipa de legătură a CFÎ, ordinele, planurile, ideile pe care le trimit în ţară ajută factorii şi structurile decizionale să ia cele mai bune hotărâri pentru oamenii care se află în teatrul de operaţii, pentru continuarea cooperării în cadrul NATO.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It