Salariul minim obligatoriu, impus şi în firmele private!
Patronii ar urma să fie obligaţi să asigure un salariu minim mult mai mare decât în prezent angajaţilor cu facultate, chiar şi fără experienţă, potrivit unei propuneri de lege depuse la Senat de către ministrul Muncii, Marius Budăi, şi de alţi 37 parlamentari de la putere şi opoziţie. Iniţiativa legislativă propune o grilă de ierarhizare a salariilor raportată la salariul minim pe economie decis de Guvern, care să se aplice atât la stat, cât şi la firmele private. "Prezenta lege garantează tuturor salariaţilor plata unui salariu de bază minim. Cuantumul salariului de bază minim se stabileşte prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii" - se arată în propunerea de lege.
Ce mai prevede propunerea de lege: "... pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienţii minimali de ierarhizare salarială..."; "Coeficienţii minimali de ierarhizare sunt aplicabili pentru toate categoriile de salariaţi încadraţi pe funcţii pentru care este obligatoriu un nivel de calificare potrivit anexei la prezenta lege". În anexă sunt prevăzuţi coeficienţii cu care se înmulţeşte salariul minim brut pe ţară, rezultând astfel salariul minim brut pe fiecare categorie de lucrător: muncitor necalificat - coeficient 1; muncitor calcificat - coeficient 1,20; personal administrativ şi de specialitate încadrat în fucnţii pentru care condiţia de pregătire este şcoală profesională: coeficient 1,20; studii liceale: coeficient 1,20; şcoală postliceală: coeficient 1,25; studii liceale plus calificare: coeficient 1,25; şcoală de maiştri: coeficient 1,30; studii superioare de scurtă durată: coeficient 1,50; studii superioare de lungă durată: coeficient 2,20; master: coeficient 2,50; doctorat în domeniul activităţii desfăşurate: coeficient 2,80.
SALARIUL MINIM pentru lucrătorul cu facultate - salt mare
În anul 2019, salariul minim brut pe economie este de 2.080 lei, aşa cum a hotărât guvernul anul trecut. Dacă se va aplica grila de ierarhizare propusă de ministrul Muncii şi ceilalţi parlamentari, acesta va fi salariul minim brut pentru un muncitor necalificat, adică nivelul cel mai de jos în ierarhizare. La salariul minim brut de 2.080 lei pe lună, salariul net (în mână) primit de angajat este de 1.263 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2.127 lei. Mai sus în grilă, pentru un muncitor calificat, patronul va fi obligat să ofere un salariu minim brut de 2.496 lei. La acest nivel al brutului, muncitorul calificat ar lua un salariu minim brut de 1.494 lei pe lună, iar firma ar plăti un cost salarial total de 2.552 lei, cu tot cu impozit şi contribuţii sociale.
Cei cu studii superioare de scură durată, cum sunt subinginerii, ar urma să aibă un salariu minim brut de 3.120 lei. La acest brut, un subinginer ar lua un salariu minim de 1.840 lei în mână, iar patronul ar trebui să suporte un cost salarial total de 3.190 lei. Dacă angajatul are studii superioare de lungă durată, saltul ar fi deja semnificativ. Un angajat cu facultate va avea un salariu minim brut de 4.576 lei. La acest nivel, angajatul cu facultate ar lua un salariu minim net de 2.677 lei pe lună, iar firma va fi obligată să suporte un cost salarial de 4.679 lei, cu taxe.
Şi în prezent există un salariu minim brut pentru angajaţii cu facultate, însă este mult mai mic decât nivelul la care s-ar ajunge cu grila propusă de parlamentari. De asemenea, în prezent, ca să beneficieze de salariul minim pentru studii superioare, angajatul trebuie să aibă cel puţin 1 an experienţă la un job pe domeniul în care a făcut facultatea. În anul 2019, salariul minim brut pentru angajaţii cu facultate este de 2.350 lei. La acest nivel, salariul net (în mână) primit de angajat este de 1.413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2.403 lei. Aşadar, costurile firmelor cu angajaţii cu facultate plătiţi la salariul minim aproape că se va dubla, dacă va fi adoptată propunerea de lege din Parlament. Dacă angajatul mai are şi un masterat, patronul va trebui să-i asigure obligatoriu cel puţin un salariu brut de 5.200 lei pe lună, pe grila de ierarhizare propusă. La acest nivel, salariul minim net ridicat de anagajatul cu masterat va fi de 3.042 lei, iar firma va trebui să suporte un cost salarial total de 5.317 lei lună. Dacă salariatul a mai făcut şi un doctorat, angajatorul va fi obligat să-i asigure un salariu minim brut de 5.824 lei, la nivelul din anul 2019 al salariului minim pe economie. Astfel, angajatul cu doctorat va avea un salariu minim net de 3.407 lei pe lună, iar angajatorul va fi obligat să suporte un cost salarial de 5.955 lei, cu tot cu taxe.
Grila de salarizare minimă, dorită de parlamentari de la putere şi opoziţie
Iniţiativa legislativă, cu grila de salariazare propusă, a fost depusă la Senat de parlamentari de la putere şi opoziţie, ceea ce indică o susţinere politică mare: ministrul Muncii, Marius Budăi (deputat PSD), preşedintele Comisiei pentru Muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon (PSD), Costel Alexe - deputat PNL, Éva-Andrea Csép - deputat UDMR, Sergiu Vlad - deputat USR, Silviu Vexler (deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România) etc. "Prin proiectul Legii pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizării excesive a grilei de salarizare" - îşi motivează iniţiatorii propunerea de lege. "În prezent, în România nu există cadrul legislativ care să prevadă indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională. În practică există o excepţie, reprezentată de sectorul Construcţii, care utilizează coeficienţi aplicabili salariului minim. Coeficienţii sunt ierarhizaţi pentru categorii de salariaţi şi sunt aplicabili la salariul de bază minim negociat la nivel de unitate", mai spun parlamentarii. Drumul propunerii până la a deveni lege este însă lung. Trebuie să treacă de Senat şi apoi să fie adoptat de Camera Deputaţilor, care e forul decizional. În tot acest proces, trebuie dezbătut în Comisiile pentru muncă din Parlament şi în alte comisii care dau avize, unde se fac şi modificări. Apoi, dacă va fi o lege adoptată de Parlament, ea va mai avea nevoie să fie promulgată şi de preşedintele Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial pentru a se putea aplica.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
