Nu mai puţin de 51 spitale din România nu fac avorturi la cerere!
Unităţile medicale provin din 29 judeţe ale României, se arată în raportul "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România", realizat de Centrul FILIA, ONG care militează pentru egalitatea de gen, în parteneriat cu ECPI - Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice. Pe listă regăsim de la spitale mari, precum Spitalul Universitar din Bucureşti sau Spitalul Judeţean din Cluj-Napoca, până la spitale din oraşe mici, unde este posibil să nu existe alternative - alte spitale sau clinici private. De asemenea, în alte 36 spitale din România nu se pot face avorturi la cerere în perioada sărbătorilor religioase! Raportul arată că în doar 40 spitale (niciunul din Bucureşti) din 24 judeţe se pot face întreruperi de sarcină oricând.
În România sunt, în total, 375 spitale publice (de stat). Autorii raportului spun că au transmis către Ministerul Sănătăţii o adresă pentru a afla care sunt măsurile pe care instituţia condusă de Sorina Pintea le va lua pentru a asigura accesul tuturor femeilor la întreruperile de sarcină la cerere. Monitorizarea ce stă la baza raportului "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România" a fost efectuată în luna aprilie 2019, înaintea sărbătorilor de Paşti. Dintre cele 158 spitale publice care au fost contactate şi care au infrastructura necesară pentru a face întreruperi de sarcină: 40 pot face întreruperi de sarcină oricând, niciunul în Bucureşti; în 36 spitale nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase; în 51 spitale din 29 judeţe nu se fac deloc întreruperi de sarcină; autorii raportului nu au putut primi informaţii prin telefon de la 31 spitale.
Motivele religioase nu sunt nici pe departe singurele care stau la baza deciziei medicilor de a nu face avorturi, ci este vorba şi despre cauze financiare şi birocratice. Potrivit legii, întreruperea de sarcină la cerere, care nu reprezintă urgenţă medicală (sarcina nu este întreruptă din evoluţie sau nu pune în pericol sănătatea mamei) este legală în România până la 14 săptămâni de sarcină şi intra în categoria serviciilor medicale la cerere. Nu intră în categoria serviciilor din pachetul medical de urgenţă şi din pachetul medical de bază, astfel că nu este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, ci se plăteşte de către pacient. Legea nu prevede obligativitatea spitalelor de a oferi servicii medicale la cerere, ci decizia aparţine fiecărei unităţi medicale în parte. "Spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât şi pentru a le refuza", a explicat un avocat contactat de HotNews.ro.
Efectuarea de servicii medicale la cerere de către spitale reprezintă o modalitate prin care unităţile medicale pot obţine venituri suplimentare prin care poate fi achiziţionată aparatură medicală şi este recomandată inclusiv de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea. Medicii din spitalele care refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere fac doar avorturi terapeutice - considerate urgenţe medicale. Din discuţiile HotNews.ro cu medicii a rezultat că alte motive pentru care aceştia refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere, în afara celor morale/religioase, sunt cele financiare/birocratice: lipsa unui spaţiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor de malpraxis, neplata acestui serviciu către medici. Pe de altă parte, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prevede că medicii pot refuza un serviciu medical doar în două situaţii: atunci când "pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite" şi atunci când "pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic". Prevederile Legii 95/2006 se referă, însă, tot la serviciile medicale de urgenţă şi din pachetul de bază, decontate de CNAS, nu la serviciile medicale la cerere...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
