Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului
În fiecare an, la 2 aprilie, începând din anul 1989, se sărbătoreşte această zi. Campania din acest an are ca scop informarea şi conştientizarea: profesioniştilor din Sănătate şi Educaţie despre problematica autismului şi metodele de management ale pacienţilor; părinţilor - în general, părinţilor şi aparţinătorilor pacienţilor cu autism asupra posibilităţilor de diagnosticare, tratament şi cu privire la realizarea deplină a drepturilor persoanelor cu autism. Astăzi, persoanele care suferă de autism, familiile acestora, părinţii în general, organizaţiile de pacienţi, politicienii, profesioniştii din sistemul sanitar, cercetătorii, personalul din educaţie şi psihologii se reunesc în spirit de solidaritate pentru a conştientiza opinia publică în legătură cu autismul. Tulburarea de spectru autist este definită ca "una pervazivă de dezvoltare, caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi pattern-uri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este, de asemenea, caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii: interacţiune socială, limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială, joc imaginativ sau simbolic". Datele OMS publicate în aprilie 2017 estimează că, la nivel mondial, 1 din 160 de copii suferă de una din tulburările din spectrul autist, această estimare reprezentând o cifră medie, iar prevalenţa raportată variază substanţial în cadrul studiilor. Cele recente sugerează că autismul afectează aproximativ 1% dintre europeni, care reprezintă peste 5 milioane persoane în UE. În ultimii 30 ani, numărul cazurilor raportate de autism a crescut rapid în toate ţările în care s-au efectuat studii de prevalenţă. Această creştere se datorează gradului de conştientizare a acestei afecţiuni în rândul profesioniştilor din domeniul Sănătăţii, a părinţilor şi a populaţiei largi, modificărilor criteriilor de diagnosticare pentru autism, copiii fiind diagnosticaţi la o vârstă mai mică.
Încă nu se cunosc cauzele exacte care duc la apariţia TSA... Există o multitudine de factori genetici, biologici şi de mediu, care conduc la apariţia TSA la unii copii. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord că genele reprezintă unul dintre factorii de risc care cresc şansele ca o persoană să dezvolte TSA. Copiii care au un frate cu TSA prezintă un risc mai mare de a dezvolta la rândul lor afecţiunea. Aceasta tinde să apară mai frecvent la persoanele care au anumite afecţiuni genetice sau cromozomiale, cum ar fi sindromul X fragil sau scleroză tuberoasă. Anumite medicamente administrate în timpul sarcinii, cum ar fi acidul valproic şi talidomida au fost corelate cu un risc mai mare de apariţie a autismului. Există unele dovezi că perioada critică pentru dezvoltarea TSA are loc înainte, în timpul şi imediat după naştere. Copiii născuţi de părinţi mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta autismul.
Mecanismele care au stat la baza autismului au fost studiate pe scară largă folosind diferite abordări. Studiile neuroanatomice au raportat macrocefalie şi conectivitate neuronală anormală la persoanele cu autism, în timp ce studiile genetice pe şoareci menţionează o varietate de proteine neuronale în dezvoltarea TSA. Recent, au fost sugerate defecte ale unui număr de proteine sinaptice care determină TSA prin modificări ale structurii/funcţiei sinaptice şi circuitelor neuronale, sugerând că "sinaptopatia" este o componentă importantă a TSA. Dintre posibilele semne şi simptome menţionăm: lipsa interesului pentru obiecte, evitarea contactului vizual, dificultăţi în alegerea sentimentelor altor persoane sau în exprimarea propriilor sentimente, preferinţa pentru izolare, repetarea cuvintelor sau expresiilor auzite, dificultăţi în exprimarea nevoilor, repetarea unor mişcări tipice, dificultăţi de adaptare la schimbări legate de rutina zilnică, pierderea achiziţiilor dobândite. Alte simptome mai pot fi: hiperactivitate, impulsivitate, atenţie limitată, agresivitate, obiceiuri neobişnuite legate de alimentaţie şi somn, reacţii emoţionale anormale, absenţa fricii sau - dimpotrivă - exagerarea acesteia, reacţii neobişnuite legate de modul în care lucrurile arată, sună, miros sau legate de gustul acestora. Terapiile specializate pentru TSA sunt: logopedie, terapie comportamentală (ABA), terapie ocupaţională, fiziokinetoterapie, terapie nutriţională, terapia de integrare senzorială, terapie specializată pe sistemul de comunicare prin pictograme, terapii complementare/alternative. De asemenea, se efectuează tratament medicamentos pentru afecţiunile asociate: depresie, anxietate, hiperactivitate, comportamente de tip obsesiv-compulsiv. În România, părinţii care au copii cu vârsta între 1 şi 3 ani sunt încurajaţi să solicite aplicarea screening-ului în cabinetul medicului de familie, la controalele obligatorii de la 12, 16, 18, 24 şi 36 luni.
Chestionarul pentru screening permite identificarea primelor simptome ale unei tulburări de spectru autist, menite să îndrume părintele către un specialist. Acesta a fost elaborat în cadrul Programului Naţional de Sănătate Mintală 3.1 - "Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială" şi validat în populaţia generală de către Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj. Acest chestionar de screening are 9 întrebări, se aplică gratuit de către medicul de familie, durează între 5 şi 10 minute şi poate ajuta părintele să-şi dea seama foarte devreme dacă copilul poate să dezvolte acest tip de întârziere sau a dezvoltat deja. Dacă se obţine un scor peste 10, scor care arată că putem vorbi de TSA, medicul de familie trimite copilul mai departe către medicul psihiatru.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
