Ziua Mondială a Sănătăţii Orale: "Spune Aaa! Acţionează acum pentru sănătatea ta orală!"
Aceasta este sărbătorită anual pe 20 martie. Acţiunile desfăşurate cu acest prilej au ca scop creşterea, la nivel global, a gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii unei stări optime a sănătăţii orale la orice vârstă. Prima zi internaţională legată de sănătatea orală a fost celebrată încă din 1994, în Anul Internaţional al Sănătăţii Orale. F.D.I. subliniază, prin sloganul de anul acesta "Spune Aaa! Acţionează acum pentru sănătatea ta orală!", importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice, alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată, încă de la vârste mici, igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase. Obiectivele generale ale acestei campanii sunt: creşterea numărului de persoane din grupul-ţintă informate privind importanţa sănătăţii orale şi riscurile neglijării acesteia; creşterea numărului de persoane care adoptă comportamente sănătoase în vederea menţinerii sănătăţii orale; formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare. Conceptul sănătăţii orale include mai multe aspecte, astfel: conform definiţiei OMS, reprezintă absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale, afecţiunilor gingivale, cariilor dentare şi pierderii dinţilor şi a altor boli care afectează cavitatea orală, iar conform definiţiei Federaţiei Dentare Internaţionale, ea include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi şi de a exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere, disconfort sau boli cranio-faciale complexe. Afecţiunile orale au în comun o gamă largă de factori de risc. Unii, cum ar fi vârsta, sexul şi factorii ereditari, nu pot fi modificaţi sau influenţaţi, dar asupra celorlalţi factori de risc (dieta nesănătoasă, consumul de tutun, abuzul de alcool şi igiena orală deficitară) se poate interveni. Dieta influenţează sănătatea cavităţii orale, dezvoltarea smalţului, debutul eroziunii dentare, starea de sănătate parodontală şi a mucoasei orale în general. Studiile care au investigat relaţia dintre afecţiunile orale şi dietă au arătat că un deficit de vitamine şi minerale în faza anterioară concepţiei afectează dezvoltarea embrionului, influenţând organogeneza dentară, creşterea maxilarului şi dezvoltarea craniului/feţei. O cantitate insuficientă de proteine poate duce la: atrofia papilelor linguale, degenerare congenitală, modificarea dentinogenezei, dezvoltarea modificată a maxilarului, malocluzie, hipoplazia liniară a smalţului. Un aport insuficient de lipide poate duce la patologii inflamatorii şi degenerative, inflamaţia parotidei, degenerarea parenchimului glandular şi modificarea trofismului mucoasei.
De asemenea, o cantitate insuficientă de carbohidraţi poate influenţa organogeneza şi conduce la apariţia cariilor şi a bolii parodontale. Consumul excesiv de zahăr din gustări, alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc important pentru afecţiunile orale. Răcoritoarele includ orice băutură cu adaos de zahăr, cum ar fi carbogazoasele, sucurile de fructe, lichide sub formă de praf îndulcit şi energizante. De asemenea, consumul de tutun expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor gingivale şi a cancerului oral. Un efect asemănător îl prezintă şi ţigările electronice. Totodată, fumatul este cauza respiraţiei urât mirositoare, pierderii premature a dinţilor, colorării acestora şi modificării gustului sau mirosului. Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de zahăr din băuturile alcoolice. Alături de tutun, consumul excesiv de alcool poate creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale.
Şi igiena orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de placă dentară. Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la reducerea bacteriilor - prevenind, prin urmare, formarea plăcii. Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau tratamentului afecţiunilor orale. Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă asigură că probleme cum ar fi cariile dentare, gingivita şi parodontoza sunt detectate şi tratate cât mai curând. Organizaţia Mondială a Sănătăţii identifică urmatoarele grupuri-ţintă majore cărora ar trebui să li se adreseze în mod expres campaniile privind sănătatea orală: copiii de vârstă şcolară şi tinerii; vârstnicii şi gravidele.
În România, la desfăşurarea campaniei de anul acesta participă activ, timp de o lună, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrele Regionale de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică, inspectoratele şcolare, medici dentişti şi medici de familie. La nivel judeţean, informaţiile privind afecţiunile orale şi factorii de risc determinanţi ai acestora, precum şi recomandările adresate populaţiei-ţintă în vederea menţinerii sănătăţii orale vor fi distribuite atât în format tipărit, cât şi în format electronic, prin canale multiple: website-ul DSP Argeş şi transmiterea informaţiilor prin intermediul mass-mediei locale, precum şi afişarea de postere, distribuirea de pliante, discuţii interactive în unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
