Raport de activitate 2018 la Direcţia Naţională Anticorupţie
La prezentarea Raportului de activitate al DNA pe anul 2018, care a avut loc vinerea trecută, la ora 10.30, au fost invitaţi doar reprezentanţi ai Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ai Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi au participat procurorul general al PÎCCJ, Augustin Lazăr, prim-adjunctul procurorului general al PÎCCJ, Laura Oprean, vicepreşedintele CSM, Nicolae Solomon şi membrii CSM Cristian Ban, Codruţ Olaru şi Florin Deac. De la ora 14.00 a avut loc prezentarea publică (doar în prezenţa reprezentanţilor mass-media) a sintezei Raportului de activitate pe anul 2018, urmată de o conferinţă de presă susţinută de procurorul şef al DNA, Nistor Călin şi de procurorul şef adjunct al DNA, Marius Iacob.
Anul 2018 a fost pentru DNA un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite, dintre care amintim: schimbări în conducerea instituţiei; schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea instituţiei; decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei); modificări în structura de personal; activităţi de control din partea Inspecţiei Judiciare (5). În acest context, conducerea DNA, procurorii şi întregul personal operativ al acestei direcţii au urmărit continuarea îndeplinirii misiunii pentru care a fost creată, şi anume efectuarea de anchete profesioniste în cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu şi susţinerea acestor cauze în faţa instanţelor judecătoreşti.
Principalele constatări referitoare la rezultatele activităţii desfăşurate în anul 2018 de către Direcţia Naţională Anticorupţie sunt următoarele:
1. S-a urmărit cu prioritate soluţionarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat, cauze în care procurorii au dispus măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestor pagube. Prin actele de inculpare s-au reţinut prejudicii în valoare de 412,70 milioane euro, în creştere cu 85% faţă de anul 2017. De asemenea, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,10 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, în creştere cu 139% faţă de anul 2017.
2. De asemenea, s-au depus eforturi pentru reducerea stocului de dosare vechi, aflate în lucru. Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluţionat a fost de 84 cauze, printre acestea existând unele complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene şi în achiziţii publice, precum şi retrocedarea unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatări tehnico-ştiinţifice şi comisii rogatorii. Astfel, la sfârşitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluţionate s-a redus la 4.283 (faţă de 6.078, la sfârşitul anului 2017 şi 7.566 la sfârşitul anului 2016). S-au soluţionat pe fond 3.547 dosare (în scădere cu 9,70% faţă de anul 2017, dar în creştere cu 6,10% faţă de anul 2016). Totodată, au fost soluţionate mai multe dosare în maxim 1 an şi 6 luni de la data sesizării, în creştere cu 4,50% faţă de anul 2017. În 2018, media dosarelor soluţionate per procuror a fost de 45 cauze.
3. Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea DNA a înregistrat un trend descrescător faţă de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activităţii de urmărire penală, pe verificarea de către şefii ierarhici a legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluţii de achitare din partea instanţelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 faţă de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite etc. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice/juridice private sau instituţii publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% faţă de anul 2017, cu 47% faţă de anul 2016 şi cu 54% faţă de anul 2015, când s-au primit 3.305 sesizări.
4. Au fost soluţionate prin rechizitoriu cauze importante care au vizat corupţia la nivel înalt şi mediu şi au fost au formulate de procurorii DNA două cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru doi miniştri, cereri soluţionate favorabil de preşedintele României şi o cerere de încuviinţare a urmăririi penale pentru preşedintele Senatului, cerere care se află în curs de soluţionare la Senatul României.
Din totalul de 556 inculpaţi trimişi în judecată, o pondere semnificativă - 155 persoane - este reprezentată de persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. Cu titlu exemplificativ, au fost trimişi în judecată 7 demnitari, dintre care 1 ministru şi viceprim-ministru, 1 deputat, ulterior preşedinte de consiliu judeţean (în 2 dosare), 4 secretari de stat (la data săvârşirii faptei unul era preşedinte de consiliu judeţean), 1 senator (ca urmare a restituirii dosarului de la instanţă, trimis în judecată în anul 2017), 25 primari şi viceprimari, 4 preşedinţi şi vicepreşedinţi consilii judeţene, 7 consilieri judeţeni şi locali, 17 persoane cu funcţii de conducere din cadrul autorităţilor locale, 3 magistraţi, 7 avocaţi, 19 poliţişti, 18 preşedinţi, directori de instituţii publice, 7 directori de companii/societăţi naţionale, 7 cadre didactice şi directori, 6 manageri de spital şi medici.
5. În anul 2018, instanţele de judecată au continuat să dispună soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie. Au fost condamnaţi 584 inculpaţi (713 în anul precedent). Cu titlu exemplificativ, au fost condamnaţi definitiv 5 demnitari (1 ministru, 3 parlamentari, 1 secretar de stat), 1 secretar general minister, 24 primari şi viceprimari, 2 preşedinţi de consilii judeţene, 2 prefecţi şi subprefecţi, 10 persoane cu funcţii de conducere din cadrul autorităţilor locale, 9 magistraţi, 10 avocaţi, 18 ofiţeri M.A.I şi M.Ap.N., 2 persoane cu funcţii de conducere în instituţii publice, 7 directori companii/societăţi naţionale, 6 cadre didactice, 3 manageri de spital şi medici.
Alte consideraţii privind activitatea DNA
În ceea ce priveşte numărul total de achitări, trebuie remarcat faptul că 79 inculpaţi (mai mult de o treime din total) au fost achitaţi ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracţiune din cauza unor modificări legislative) şi a aplicării dispoziţiilor art. 181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deşi s-a constatat săvârşirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social). Au fost achitaţi definitiv un număr de 123 inculpaţi (mai puţin cei 79 inculpaţi anterior menţionaţi). În 8 dosare, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea definitivă a cauzei.
În anul 2018 s-au adus ample modificări legislative "Legilor Justiţiei" şi s-au pronunţat numeroase decizii ale Curţii Constituţionale (în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate sau a conflictelor juridice de natură constituţională) care au influenţat realizarea atribuţiilor DNA. Au fost identificate 18 decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate ale unor prevederi importante ce reglementează desfăşurarea procesului penal şi 2 decizii prin care au fost soluţionate conflicte juridice de natură constituţională, dintre care una a condus la posibilitatea contestării hotărârilor definitive pronunţate de completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, ulterior, rejudecarea acestor cauze.
Ca urmare a modificărilor legislative, a fost redusă competenţa după calitatea persoanei a DNA prin înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 23.10.2018, motiv pentru care au fost transmise către această structură un număr de 275 cauze. Tot ca urmare a înfiinţării acestei structuri, s-a creat o practică neunitară în legătură cu participarea procurorilor DNA în cauzele cu magistraţi trimise în judecată înainte de data de 23.10.2018, ceea ce a ridicat unele probleme în modul de organizare a activităţii judiciare, în condiţiile în care unele instanţe au apreciat că ele trebuie soluţionate cu participarea procurorilor DNA, iar altele cu participarea procurorilor din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
O altă modificare importantă care a afectat activitatea DNA a reprezentat-o schimbarea condiţiilor şi procedurii de numire şi delegare a procurorilor. Au crescut limitele de vechime ca procuror sau judecător pentru numirea în Direcţia Naţională Anticorupţie de la 6 ani la 10 ani, ceea ce a creat şi va crea în continuare greutăţi majore în identificarea şi recrutarea procurorilor care să-şi desfăşoare activitatea în DNA, dar, în special, a determinat încetarea delegării la instituţie a unui număr de 15 procurori în cursul anului 2018. De asemenea, a fost modificată procedura de numire a procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul că numirea acestora se va face la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, care va presupune, printre altele, şi un interviu transmis în direct, ceea ce ar putea constitui argumente de natură a descuraja participarea procurorilor la această procedură. În anul 2018, nu s-a realizat un astfel de concurs!
Fluctuaţia de personal (reprezentată de încetarea raporturilor de muncă faţă de 68 persoane în anul 2018) şi schema incompletă (90% posturi ocupate la sfârşitul anului 2018), continuă să fie o vulnerabilitate în organizarea eficientă a activităţii. Între priorităţile DNA pentru anul 2019 figurează continuarea anchetelor de corupţie şi asimilate corupţiei la nivel înalt şi a faptelor care au produs prejudicii mari bugetului naţional şi bugetelor Uniunii Europene, cu accent pe următoarele sectoare prioritare: corupţia în sistemul de sănătate; corupţia în domeniul fondului forestier şi al exploatărilor forestiere ilegale; corupţia în achiziţiile publice; corupţia în acordarea şi folosirea subvenţiilor publice; infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
