Cheltuim un sfert din salariu pe mâncare!
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons spune că jumătate dintre consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Potrivit asociaţiei, aproximativ 30% din banii pe care îi câştigă românii se duc pe mâncare: "Aproape 60% dintre consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa - 14%, Elveţia - 10%)." În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse). Conform unui studiu realizat în anul 2013, cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor, sunt Olanda (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) şi Estonia (265 kg), iar la polul opus, cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta şi România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) şi Republica Cehă (81 kg). Începând cu 1 februarie 2019, Legea privind diminuarea risipei alimentare nr. 217/2016 va intra în vigoare şi, potrivit actului normativ, operatorii economici vor trebui să fie mai responsabili în vederea diminuării risipei alimentare prin măsuri precum vânzarea la preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale etc. Pentru a aduce în atenţia consumatorilor români, problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte 6 organizaţii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croaţia şi Bangladesh implementează proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană "Global learning approach on food waste în non-formal education" (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educaţie non-formală). Obiectivele proiectului vizează creşterea gradului de educare şi informare a consumatorilor cu privire la interconexiunile determinate de risipă alimentară, în condiţiile în care informarea la nivel mondial cu privire la acest aspect este una foarte scăzută, sensibilizarea grupurilor-ţintă asupra interdependenţei globale şi a problemelor de mediu şi dezvoltare socială, promovarea posibilităţilor de evitare a creării de deşeuri alimentare prin prezentarea de modele de consum ce pot fi modificate la nivelul gospodăriilor contribuind, la rândul lor, la reducerea impactului asupra mediului şi a impactului social la nivel global.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
