Marcaje turistice refăcute de profesori şi studenţi, însoţiţi de Salvamont 

Un grup de studenţi şi elevi de la Universitatea de Stat din Piteşti au desfăşurat o activitate lăudabilă în mini-vacanţa de Rusalii. Aceştia au plecat într-o excursie în Făgăraş, unde, pe langă faptul că s-au bucurat de aer curat şi relaxare, au realizat acţiuni de ecologizare şi replantare a stâlpilor cu marcaje turistice care au suferit deteriorări în urma avalanşelor şi a căderilor de stânci. Tinerii au fost nevoiţi să urce până la o altitudine de 2.000 metri uneltele şi materialele de care aveau nevoie pentru reparaţii şi au fost însoţiţi în permanenţă de angajaţii Salvamont Argeş, care s-au asigurat, alături de profesorii de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, că grupul este în siguranţă. Proiectul s-a intitulat "Adoptă un refugiu" şi a avut loc în perioada 27-29 mai, cu finanţare de la Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru un grup de 50 studenţi din cadrul UPIT. Au participat studenţi de la mai multe departamente: Ecologie, Ingineria mediului, Educaţie fizică şi sport, Biologie, Chimie, IT, Mecanică etc. În calitate de iniţiator, profesorul Daniel Roşu a făcut ca această excursie să fie o aventură plină de neprevăzut. Prima surpriză a început pe la jumătatea Transfăgărăşanului când i-a anunţat pe studenţi că vor coborî din autocar şi vor merge pe jos având în rucsac doar mâncare, apă şi pelerina de ploaie. Surpriza a fost una majoră, pentru că studenţii credeau că vor ajunge până la Cabana Capra călătorind confortabil cu autocarul. Studenţii au trecut rând pe rând păduri, râuri, iar mai apoi, spectacolul fascinant al naturii - Canionul "Valea lui Stan", cu stânci abrupte peste care apa cade cu viteză, formând cascade superbe. "Acesta este, poate, cel mai lung canion din România. A fost introdus în exploatare turistică pentru publicul larg de vreo 7-8 ani, prin grija Serviciului Salvamont Curtea de Argeş, care a făcut posibil ca valea plină de stânci să poată fi parcursă de către turişti obişnuiţi. Acest traseu poate fi folosit şi ca un exerciţiu de iniţiere, pentru învăţarea tehnicii în <<via ferrata>>, având cabluri montate pe stânci", a explicat profesorul Daniel Roşu. Traseul a fost reluat în ziua următoare, de la Cabana Capra către "Fereastra Zmeilor", iar ţinta vârful muntelui din zona numită Fereastra Zmeilor - un vârf cu o altitudine de 2.200 metri. Fiind o zonă cu căderi de stânci şi avalanşe, stâlpii cu marcaje turistice au fost culcaţi la pământ sau îndoiţi, iar scopul principal al acţiunii consta în refacerea acestor indicatoare de pe traseu. Echipa dotată cu mâncare, apă, dar şi cu stâlpi de marcaj, târnăcop, lopată şi ciment a pornit pe urmele indicatoarelor distruse de natură. Asta nu înainte de a primi instructajul de rigoare din partea salvamontiştilor, cu privire la regulile mersului pe munte pentru evitarea întâmplărilor nedorite. La refugiu, studenţii şi profesorii au făcut acţiuni de ecologizare, strângând tot gunoiul lăsat de turiştii certaţi cu bunul simţ. L-au pus în pungi şi l-au cărat jos la cabană, unde l-au aruncat în containerele special amenajate. Refugiul adoptat a fost unul dintre cele câteva locuri în care au fost găsite aceste semne de lipsă de respect faţă de natură. Seara, la cabană, studenţii şi profesorii au făcut foc de tabără, talentaţii şi pasionaţii de muzică şi-au adus chitarele şi alte instrumente muzicale de mici dimensiuni şi s-au pus pe cântat. De menţionat este şi faptul că un rol important în menţinerea curată a traseelor montane îl au acţiunile de voluntariat desfăşurate de iubitorii muntelui şi puţini ştiu că în România, bazele turismului montan, dar şi bazele Salvamontului au fost puse de Asociaţia Siebenbürgischer Karpathenverein (S.K.V.), care a fost înfiinţată la 28 noiembrie 1880, la Sibiu, de un grup de saşi iubitori ai muntelui. Membrii acestei organizaţii au construit primele trasee, cabane şi refugii turistice pe crestele munţilor din jurul Transilvaniei. 

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It