Alarmant: 50.000 copii au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate!
# Mai mult de 22.000 dintre aceştia sunt din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia
Aşa arată datele colectate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, iar consecinţele acestui fenomen sunt extrem de complexe, cu implicaţii atât pentru copil, cât şi pentru părinţi şi comunitate. Dintre cei 12.896 copii rămaşi în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, 4.897 sunt din Prahova, 2.727 din Dâmboviţa, 2.594 din Argeş, 1.120 din Teleorman, 773 din Ialomiţa, 654 din Giurgiu şi 131 copii din judeţul Călăraşi. Statisticile oficiale ale ANPDCA cu privire la copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate au înregistrat o creştere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 în decembrie 2015 la peste 96.700 în iunie 2017. Datele colectate de la inspectoratele şcolare, de Salvaţi Copiii şi Ministerul Educaţiei au relevat însă un număr mult mai mare de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, peste 200.000, dintre care peste 22.000 în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind şi copiii de vârstă antepreşcolară şi pe cei neînscrişi la şcoală/în abandon şcolar. Adăugândându-i şi pe aceştia, se estimează că numărul total al copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate se ridică la nivel naţional la aproximativ 250.000. Au fost teme pe care Organizaţia Salvaţi Copiii - filiala Argeş le-a propus marţi în dezbaterea Protecţiei Copiilor - aspecte legale şi bune practici de intervenţie, care a avut loc la Piteşti.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, a atras atenţia asupra vulnerabilizărilor crescute la care sunt supuşi copiii nevoiţi să crească în absenţa părinţilor: "Fenomenul copiilor care rămân în grija rudelor, în vreme ce părinţii lor muncesc peste graniţe pentru a le trimite bani şi a le asigura, astfel, un nivel de trai decent, nu se rezumă la dor, ci cuprinde mult mai multe paliere ale emoţiilor şi ale dezvoltării sociale. Acestui copil îi este ruşine, este furios, îi este teamă, se simte deseori abandonat şi nu ştie cui şi dacă are voie să ceară ajutorul. De aceea este crucială intervenţia noastră, pentru a ne asigura că sentimentele acestea atât de puternice nu vor lăsa răni iremediabile".
Servicii destinate protecţiei copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate
Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 6.500 copii şi reprezentanţii lor, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă. Peste 105.000 persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării. Prin programele dezvoltate de Salvaţi Copiii în judeţele Argeş şi Dâmboviţa, peste 1.000 copii şi reprezentanţii lor au beneficiat de suport psihologic şi educaţional şi peste 11.000 persoane au beneficiat de informare şi de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale. Analiza realizată de Salvaţi Copiii în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie cu privire la implementarea legislaţiei relevante a arătat că prevederile legislative referitoare la protecţia acestor copii nu sunt suficient cunoscute, îndeosebi în mediul rural şi urban mic. Adrian Macovei, directorul DGASPC Argeş, a evidenţiat consecinţele sociale ale migraţiei economice a părinţilor: "Suntem în faţa unui fenomen sociologic de amploare, care, din păcate, are proporţii din ce în ce mai agravante. Dincolo de consecinţele asupra dezvoltării emoţionale a copilului rămas singur acasă, există şi consecinţe sociale în ceea ce priveşte integrarea în societate, prin şcoală, prin comunitate. De multe ori, acest copil se simte de două ori abandonat, atunci când este discrimat la şcoală, pentru că nu poate merge într-o tabără, de exemplu, neavând reprezentant legal".
În acest context, dezbaterea "Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate - aspecte legale şi bune practici de intervenţie" de la Piteşti a reunit peste 70 participanţi, specialişti cu formare interdisciplinară, atât din instituţii de la nivel judeţean, cât şi local, inclusiv din mediul rural, din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu - din Regiunea Sud Muntenia şi din judeţele Vâlcea şi Olt - din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Dezbaterea din data de 22 mai a deschis celor regionale pe care Salvaţi Copiii le va organiza în 2018 pe această temă, urmând celor cinci dezbateri organizate în 2017. Printre invitaţii la eveniment s-au numărat reprezentanţi ai direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, inspectoratelor şcolare, centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, precum şi ai mai multor servicii publice de asistenţă socială, şcoli, instanţe de judecată şi ONG-uri din aceste judeţe. Participarea la eveniment a reprezintat o oportunitate pentru participanţi de a cunoaşte bune practici de intervenţie, de a se informa cu privire la noile prevederi legislative şi de a dezvolta o viziune unitară asupra problematicii copiilor singuri acasă, premise importante pentru reducerea impactului negativ al migraţiei economice a părinţilor asupra copiilor.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
