O nouă zi în Kandahar
Baza Aeriană Militară Kandahar - locul unde de aproape o lună şi jumătate sunt dislocaţi militarii Batalionului Protecţia Forţei "Vulturii Carpaţilor", structură de elită a Forţelor Terestre. Vânătorii de munte români sunt prezenţi zi de zi şi noapte de noapte în aria de responsabilitate prin patrule îmbarcate şi debarcate, în comun cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afgane şi partenerul american. În aria de responsabilitate, militarii batalionului au dat piept cu condiţiile de climă des schimbătoare, cu mediul natural deloc prietenos, cu programul intens şi solicitant. Adaptarea la misiune este o parte importantă a fiecărui militar într-un teatru de operaţiuni, dar cine afirmă că în timp apar automatismele şi uneori rutina se înşeală, ţinând cont de evoluţia continuă a formelor de conflict neconvenţionale. Cu atenţia distributivă mărită, şi-au pus toată fiinţa lor în slujba îndeplinirii misiunii.
Sâmbătă dimineaţa, o zi obişnuită de weekend, însă nu în acest loc, nu pentru militarii Companiei 2 Lions, care se pregătesc de o nouă misiune de patrulare. Liniştea dimineţii, când încă se îngână ziua cu noaptea, este tulburată de ultimele precizări şi ultimele informaţii, detalii, sarcini pe care comandantul de patrulă, sublocotenent Ionuţ Trif, le transmite subordonaţilor. Totul scurt şi la obiect, ordine clare şi precise. MRAP-urile sunt pregătite, se verifică echipamentul şi comunicaţiile. Totul este pus la punct, până la cel mai mic amănunt. Îşi face apariţia şi psihologul batalionului, maior Andreea Bădoi: "Cum vă simţiţi azi, care e starea de spirit?" Preotul batalionului le dă binecuvântarea. "Dumnezeu să vă ajute să ne vedem sănătoşi!", le spune militarilor părintele Gheorghe Nicolescu, înainte ca aceştia să se urce în maşinile blindate şi să plece.
După ce ieşim pe poarta principală, bazându-ne pe vigilenţa top-coverilor, patrula îşi continuă deplasarea până la un post al Poliţiei Naţionale Afgane. Suntem primiţi cu multă voie bună, oarecum parcă aşteptaţi, deoarece fiind sprijinite de forţele de coaliţie, Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afgane pot gestiona mai bine ameninţările cauzate de activităţile insurgenţilor. Riscurile pot apărea atât pe timpul deplasărilor, cât şi pe timpul debarcărilor, iar un rol important îl are şi comandantul patrulei care trebuie să fie familiarizat cu particularităţile culturale, sociale, religioase sau a unor cutume care pot periclita întreaga misiune. Întotdeauna trebuie să existe disponibilitate de a cunoaşte partenerii afgani şi crearea unei atmosfere de încredere şi de respect reciproc. Comunicarea nu este deloc uşor de realizat, dar merită orice efort de a depăşi barierele, ţinând cont că de multe ori militarii români, prin felul lor de a fi, sunt priviţi cu ochi buni, iar o bună colaborare a tuturor forţelor reprezintă cheia asigurării securităţii locale.
În tot acest timp, o parte dintre militari asigură protecţia celor care participă efectiv la discuţiile cu poliţiştii afgani şi populaţia locală. "Suntem dispuşi în acest dispozitiv pentru siguranţa plutonului", ne mărturiseşte caporalul clasa a III-a Gheorghiţă Rus. Acesta se află la prima misiune într-un teatru de operaţiuni şi are grijă, împreună cu plutonierul major Ovidiu Cantea şi cu alţi colegi, ca militarii care interacţionează direct cu poliţiştii afgani să fie în siguranţă. Având informaţii din urma discuţiilor, pornim împreună cu aceştia în patrulă de cercetare a zonei, militarii români fiind alerţi la oricare indicator care poate demasca un potenţial pericol.
Pierduţi parcă în praful Afganistanului, militarii nu contenesc să cerceteze cu atenţie fiecare loc de pe itinerarul de deplasare ce li se pare suspect. Totul se desfăşoară programat, comunicarea realizându-se prin semne şi semnale, fără prea multe cuvinte. Experienţa misiunilor de acest tip îşi spune cuvântul, se înţeleg din priviri. "Zonă sigură şi misiunea poate continua. Am ţinut să cercetez în detaliu zona repartizată, întrucât ni s-a părut un loc suspect", îmi transmite sergentul major Cătălin Rădulescu. Liniştit, continuă: "Trebuie să fim foarte atenţi la indicatorii din teren, de acest aspect depinde siguranţa întregului pluton". Ne apropiem, cu atenţie sporită, de o localitate. Din depărtare observăm un localnic, care, după ce ne apropiem de el, adresează aproape instinctual rugămintea "Romania, water!". Suntem obişnuiţi cu astfel de situaţii şi de fiecare dată le tratăm ca atare, iar unul dintre militari îi oferă apă acelui păstor afgan aflat în zonă.
Undeva, la orizont, pe ruta pe care ne deplasăm, observăm un pod. Sunt noi indicii care ne determină să fim atenţi. Procedurile de operare permanente, verificate la pregătirea în ţară, sunt puse în aplicare, iar militarii sunt concentraţi la maximum. Sublocotenentul Trif ne dă verdictul printr-un semn, faptul că putem continua, zona este sigură. Mă uit instinctiv la ceas, constat cât de repede a trecut timpul. Este deja seară. Ne întoarcem cu sentimentul lucrului binefăcut, că am fost capabili să contribuim la siguranţa populaţiei locale, implicit la bunăstarea acestora. "Sunt mulţumit că ne-am îndeplinit misiunea de astăzi atât pentru moralul băieţilor mei, cât şi pentru simplul fapt că putem să ajutăm într-un fel sau altul această zonă măcinată de conflicte", ne transmite satisfăcut sublocotenentul Ionuţ Trif.
Militarii Forţelor Terestre române, dislocaţi în Afganistan, continuă să execute misiunile ordonate, asigurând zi şi noapte protecţia Bazei Militare Aeriene din Kandahar, sprijinind Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afgane şi veghind la libertatea de mişcare a forţelor coaliţiei şi a civililor. Cu mintea ageră şi atenţia distributivă, cu gândul la următoarea mişcare, ca într-un joc de şah, cu capacitatea de previziune folosită la maxim, "Vulturii Carpaţilor" participă în continuare la menţinerea unui climat de securitate stabil în provincia Kandahar.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
