Autorităţile locale au luat primele măsuri în cazul incendiului din "Colonie"
Cele 10 persoane care au rămas fără un acoperiş deasupra capului sunt din seara respectivă cazate la căminul de la Liceul Tehnologic Auto. Au primit hrană, au căldură, iar doi dintre ei care au probleme de sănătate au fost însoţiţi la spital pentru investigaţii medicale, de unde au primit şi medicamentele necesare. Am fost la ei să le aflăm poveştile de viaţă. I-am găsit pe cei trei membri ai familiei Iakab, care erau cu primarul Constantin Panţurescu şi discutau despre o soluţie pentru ei. Ceilalţi au mers până în colonie să vadă ce ar mai putea să recupereze, la lumina zilei...
I-a salvat copilul!
Familia este formată din bunicii Andraş, în vârstă de 58 ani, Eugenia de 56 ani şi "şeful grupului", Adi Valentin, în vârstă de 9 ani. Nepotul este cel care şi-a salvat bunicul. Bătrânul are probleme de sănătate şi locomotorii, iar în seara incendiului a căzut pe pragul barăcii şi nu mai putea să iasă. Puştiul a fost cel care l-a tras afară şi l-a salvat. El este lumina ochilor lor la bătrâneţe şi, de acum, eroul lor. Sunt oamenii care au muncit o viaţă la construirea blocurilor şi a canalizării din Curtea de Argeş. Oricine vrea să stea de vorbă cu ei şi să le afle adevărata poveste îi găseşte la Auto. Sunt dispuşi să-şi spună viaţa, însă cea reală, deranjaţi de neadevărurile care s-au spus după incendiul de miercuri seara. "E poveste lungă şi încurcată... Cine vrea să afle adevărul, ar trebui să vină să ne întrebe personal", a spus Eugenia Iakab. "Noi nu furăm, cărăm bidoane, muncim, ne întreţinem din muncă. Să vină la noi să ne vadă mâinile cu bătături. Cei care spun neadevăruri fără să vină să ne întrebe poate că acum locuiesc în blocurile construite de noi..." La bătrâneţe se întreţin din pensiile de handicap şi de însoţitor şi chiar au ţinut să sublinieze că le mulţumesc celor de la Asistenţă Socială pentru că au fost mereu alături de ei şi le-au oferit sprijin când au avut nevoie.
Povestea lor de viaţă este parte din istoria municipiului nostru, a Piteştiului, Câmpulungului şi a altor zone din jur. Ne-au povestit cum au plecat de acasă de copii, fiind parte din familiile care lucrau pe şantiere, cum au ajuns să se stabilească aici şi care a fost parcursul vieţii lor. "Inginerul nostru a fost Ion Neamţu. Acum este pensionat... M-am întâlnit cu dânsul la spital, când am fost la medic. Plângea de mila noastră şi m-a întrebat: <<Ce face Andrei?>>, soţul meu. Ne ştie că suntem oameni muncitori şi ţine la noi", mai spunea Eugenia Iakab. Andrei Iakab are pe cartea de muncă vechime de 33 ani şi 6 luni şi calificare de betonist. "Am săpat în pământ pentru canalizare, până la Cerbureni, acolo la 10 metri este adâncimea. Unde era periculos de lucrat eram noi, ungurii. Oamenii ne iubeau şi ne respectau că eram muncitori. Când ieşeam de la lucru eram murdari de pământ... Ne duceam la alimentară să ne luăm de mâncare şi oamenii ne lăsau înainte la coadă", îşi aminteşte bătrânul. Pentru munca lor pe şantierele din Curtea de Argeş au primit o locuinţă în căminul de lângă Poliţia Municipală, însă greutăţile i-au făcut să-l vândă. Aşa au ajuns să-şi facă o locuinţă în "Colonie", aşa cum este cunoscut locul de pe strada Vlad Ţepeş. Acolo stau 26 persoane, dintre care 5 copii. În baraca unde locuiau 6 familii formate din 9 adulţi şi un copil erau mai multe camere, însă fiind construită din materiale uşor inflamabile, a ars complet.
Dacă vreţi să le aflaţi poveştile de viaţă şi să-i ajutaţi, îi găsiţi la căminul de la Liceul Tehnologic Auto. Temporar sunt cazaţi acolo, însă pe viitor vor fi mutaţi în căminul de pe strada 1 Decembrie 1918.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
